Poezie
La capăt de lume
Poezie
1 min lectură·
Mediu
La capăt de lume
Am răscolit pământul
bătucind ogorul şi dorul mărunt
mâinile amândouã-l sãrutã,
e stânga ori dreapta,
ori umbra credinţei tăcută
dând pacea gliei, pe iarbă cositã
descânt
Cu poalele palmei ating nucul
din ramul de ieri răsãrit
pãmântul e vrednic,ocolul,
ca lutul măririi la casă cu oameni
el prispă se face, norul
şi rugul,
umbră cu flori
Mai colo,pe uliţa nouă
pământul se coace-n culori
descântă ulcioare cu brâie,
din soare lutul petec a frânt
şi-n umbra cărarii de smoală
mai cerne lespezi de sticlă
iar la capăt de lume se aşterne
mormânt.
00634
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Roman Liviu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Roman Liviu. “La capăt de lume.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/roman-liviu/poezie/14153276/la-capat-de-lumeComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.