telefonul

o noapte ca o voce dulce

dar dăruită de Pantocrator

e telefonul agățat de cruce

pe pleoapa cerului rătăcitor

atunci și mizer și bogat

ori cei de ceară,

durerea și-o declară ireală

dar eu,un biet" Pyrrhon"

flataț de așa un telefon,

am să-i răspund....

mă simt și-s onorat.

curând dispare telefonul,

de dor,penru a mă naște

asemeni unei voci sculptate

pe trup de piatră în zi ori noapte.