Vrajitorul Voodoo

Vrăjitorul Voodoo Politician intervievat de un jurnalist : - Bună ziua, domnule politician. - Bună ziua, bună ziua, hă, hă ! - Să începem cu începutul. - La început eu eram comandant de vapor. - A da, dumneavoastră, ați fost și marinar nu numai politician. Ne puteți spune cum va folosit experiența de marinar în politică ? - Bineînțeles, în politică te bălăcești în ape tulburi, la fel ca pe mări și oceane. - Ați învățat ceva de prin porturile pe unde ați umblat ? - Cum să nu ? De exemplu, am învățat tehnici Voodoo. - Voodoo ? - Da ! - Tehnici Voodoo, ce e asta, domnule politician ? - Cum, ce e asta ? Vrăjeală Voodoo. - Vrăjeală Voodoo, păi, la ce folesește în politică vrăjeala asta, ... Voodoo ? - Cum la ce, ... cum la ce ? La vrăjit electoratu’ ! - Bravo, domnule politician. - De când am intrat în politică, mereu conduc ! - Foarte bine, da’ ... e mai greu să conduci un minister sau o primărie decât era să conduceți un vapor ? - Nu, eu pot să conduc orice. - Dar fondurile de la drumuri, cum le-ați condus ? - Care fonduri ? - Fondurile venite de la FMI, de la UE, de la Banca Mondială, pentru autostrada București – Constanța, de exemplu; sau fondurile din taxa care vă purta numele, sau fondurile pentru străzi, ale primăriei ? - După cum v-am mai spus, folosesc tehnici de vrăjeală Voodoo. - Ai lasă-mă ?! Ați folosit tehnici de vrăjeală Voodoo ca să faceți autostrada București – Constanța ? - Nu ! Constanța – București. - A ! Asta e alta ? - Ba nu, dom’le, tot aia e ! - Am înțeles ! - Ce-ai înțeles ? - Că nu-nțeleg nimic ! - Așa e bine ! - Deci sunteți vrăjitor Voodoo ? - Nu, n-ai înțeles ! - Foarte frumos, ... și cum ați aplicat aceste tehnici de vrăjeală Voodoo la construcția autostrăz ...? - Nu la construcție, dom’le, după aia ! Adică după aia, am făcut autostrada invizibilă. - Aaa ! Acum înțeleg eu, autostrada București – Constanța există, da’ nu se vede ! - Hă, hă ! Pricepi greu, da’ ai reușit să te prinzi. - Deci n-au dispărut fondurile, autostrada e, da’ nu se vede. Am înțeles ! Dar știți ce nu-nțeleg ? - Iar nu-nțelegi, dom’le ? - Chestia cu gropile și cu aici sunt banii dumneavoastră; cum va venit ideea asta ? - După cum v-am mai spus, eu fiind un fost marinar, m-am inspirat tot din viața pe mare. - Frumos, chiar romantic s-ar putea spune. - Da, e frumos, m-am inspirat din viața piraților, a hoților, ... acei lupi de mare, ne-nfricați, care ... - Mă scuzați, dar ce legătură are gropa din asfaltul patriei noastre, cu piratu’ de pe mare ? - Are legătură, da’ n-o vezi ! - A, la fel ca autostrada București – Constanța și deasemeni Constanța – București. - Da, dom’le ! eu vorbesc singur aici ? - Nu, spuneți, vă ascult ! Erați la pirați și la gropi. - Exact ! ... Ce făceau pirații cu comorile ? - Ce făceau pirații cu comorile ? - Cu bijuteriile, cu banii ? - Cu banii ? - Îi duceau pe o insulă pustie ! - Îi duceau pe o insulă pustie ! - Îi duceau pe o insulă pustie, ... și îi îngropau ... - A, exact, îi îngropau ... - Unde ? - Pe o insulă pustie ! - Da, pe o insulă pustie, dar îngropați ... în gropi. - În gropi ?! - Ei vezi, de aici mi-a venit idea cu banii dumneavoastră, în gropi. Și asta numai și numai ca să fie la loc sigur, la păstrare. - Păi, ... nu sunt străzile cam denivelate de la gropile, astea, cu bani ? Că la noi și dacă nu sunt gropi, străzile și asfaltate tot proaste sunt, denivelate. - Vălurite, nu denivelate ! - Bine ! Da’ ce diferență e ? - Cum ? Pe mare, vaporul are ruliu, are tangaj. - Ruliu și tangaj ? - Adică să mișcă în toate părțile. - Aaa ! - Astfel, eu am oferit posibilitatea și celor din România, care nu au posibilitatea să-și plătească o croazieră pe mare, să vadă când merg cu mașina, cum e cu vaporul într-o croazieră pe mare. - Da, bun, dar dacă au rău de mare ? - E ăștia, ... să ia tramvaiu’, că șinele n-au gropi. - Nu, da’ vălurite tot sunt. - Atunci, voi propune să se dea medicamente compensate anti-rău de mare, tuturor șoferilor; compensate ! - Compensate ? Da’, de unde bani de compensări, că și așa ... - Mai punem o taxă, ce asta e o problemă ? - Nu e nici o problemă să mai puneți taxe ? - Nu, orice politician din România poate să pună ce taxe vrea el, să facă ce vrea el cu banii, că doar unde-i lege nu-i tocmeală. - A, atunci tramvaiu’ rapid sau metrou’ sau ce e ăla, e pentru ca oamenii să evite răul de mare de pe străzi ? - Pe de o parte, pe de altă parte, ne-am gândit că la rata mare a sinuciderilor din disperare; mulți se aruncă în fața tramvaiului. - Păi și ce ? - Dacă tramvaiul mergea încet, dura mult până să-l ... - A, așa vine repede și pac ! - Și i-am ușurat sarcina. Astfel se eliberează și locul mai repede, tot mai mulți cetățeni pot în acest fel să se folosească de acestă posibilitate. - Alfel dura mult timp, așa merge repede și nici nu-l chinuie. - Numai și numai la cetățeni ne gândim, cum să le ușurăm buzunarele, ... adică viața. - Sau să le-o scurtați. - Tot aia ! - A, foarte bine, vă mulțumim chiar, că v-ați îngrijit de banii noștrii. - Doar nu era să las lumea să aibă bani, să-i depună pe la bănci. Ați văzut ce se poate întâmpla ? - Da, am văzut. În timp ce metoda, dumneavoastră cu banii în gropi este o metodă veche, îndelung folosită de tâlhari, nici o aluzie, care de altfel a avut întotdeauna rezultate foarte bune. - Mereu m-am inspirat din viața pe mare. - Dar vapoarele, flota de trei sute de vapoare, care a dispărut în timpul cât ați fost dumneavoastră ministru transporturilor ? - Nu v-am spus că pe mare ai rău de mare ? - Păi, da, că pe vapor poți să ai rău de mare. - E, m-am gândit la sărmanii marinari care plecau de acasă, de lângă familie, cum să-i ajut. - Și cum i-ați ajutat ? - Am vândut vapoarele ca să nu mai poată pleca nici un marinar pe mare, astfel nici un om de la noi din țară numai are rău de mare. - Da, are rău doar de sărăcie. - Deci să înțeleg că sunteți mulțumit, și mă veți vota în continuare ? - Da, sunt foarte mulțumit, după ce mi-am distrus mașina pe drumuri, nu mi-a dat nimeni nici o despăgubire, am rămas să merg pe jos. - Mersul pe jos e foarte bun. - Da, sunt sănătos tun, ... știți ce sănătos sunt ? - Asta e, puțină lume știe în ziua de azi să aprecieze ce faci pentru ei. - Eu știu să apreciez, domnule politician. Acum că numai am mașină, fac și alergări. - Bravo, dom’le, bravo ! - Mă aleargă câinii pe stradă. - Bravo, dom’le, mișcarea e bună pentru sănătate. Ați văzut statisticile, ce popor sănătos suntem în comparație cu ăia din UE ? - Apropo, domnule politician, da’ cu câinii cum e, că de când i-ați castrat, s-au tot înmulțit. - După cum v-am mai spus, aplic tehnici de vrăjeală ... - Voodoo, știu ne-ați mai spus ! - E, așa, am aplicat tehnici de vrăjeală Voodoo, ... niște tehnici de scădere prin înmulțire. - Foarte interesant, scădere prin înmulțire, ... nu ne explicați puțin ? - Cu cât scădeau fondurile cheltuite pentru castrarea câinilor ... - Așa, spuneți, spuneți ! - Cu atât se înmulțeau câinii ! - Extraordinar, numai un adevărat magician, ca dumneavoastră, reușea o astfel de metodă ... - Domnule, experiența de o viață te ajută intotdeauna. Să vezi ce planuri am pentru integrarea în UE. - Domnule politician, da’ cu atâtea tehnici din astea, de vrăjeală ... Voodoo, din Africa, nu credeți că mai repede, o să ne integrăm în lumea a – 3 – a ?