„Ceea ce Dumnezeu i-a spus trandafirului astfel încât acesta a surâs intr+o frumusețe înflorită, i-a spus și inimii mele și a făcut-o de sute de ori mai frumoasă.”
Castele de nisip se năruie în fiece zi
Vântul păruie toamna alegând frunzele
Pe care să le dăruie pe rând, irepetabil,
Amintirii unei vieți cu esență.
Porii florilor dănțuiesc miresme mucede
În încleștarea clipei
Floarea portocalie din grădină
Se trezește din frunze încet, petală cu petală
Și umbrele se luptă cu lumina ce se joacă pe ea
Din bătăile accelerate ale pulsului ei de
