Un hot.
Un hot. Muză,ai furat pe negândite Liniștea. Credeam,că toate fuseseră rostite Și-nchise porți aveam. Pe culmi ce nu visam Să urc,m-ai înalțat, Și-mi părea
Asa a fost sa fie....
Și dacă vrut-am În anii tineretii mele Ca să devin artistă Că aceasta credeam că pot să am , Cu-o rană-n piept și jele Renunțat-am .Și nu sunt tristă . Ales-am calea plaiurilor Și nu
Ma joc
Cititu-mi-ai a mea carte Spuneam cândva, de mult nu prea. Și-acum iar am parte Să mă citești, dumneata ! Mă joc, știind, că știi că știu Și scriu, ca să citești, de ce ? Aș vrea
Chiar daca...
Te iubesc Așa cum cred că ești Chiar dacă Mai porți orgoliul coamei oranj. Te iubesc Așa cum știu că ai sufletul Chiar dacă Regreți treptele neurcate. Te iubesc Așa cum cred
Intuneric
Te-nalță un soare Biciuie cruda ninsoare Cui să-i dai crezare ? Păcatu-i fără valoare. Întuneric pătrunde Flacăra plăpândă De lumânare ,unde Inimă flămândă Caută soare ?
Prin prund
Coborând pe firul apei la vale Alergam prin prundul care Tresăltau ale mele atingeri Lacrima sub picioarele goale Intona a mele plângeri Năpădite de negre gânduri.
Zi de-ntai.
S-a scurs ziua de Mai Ultima. Și-acum îmi dai O floare Ca s-o adaug În astă zi de-ntâi Buchetului care A început să fie mare. Și astăzi trebuie s-adun Doar zilele bune Să-mi
Dac-ai sti...
Dac-ai ști, câte nu știi și nu pot ca să-ți spun... Mă chinuiesc,mă frământ,că știu, Că nu știi, câte aș vrea să-ți spun, Și nu pot ca să spun... Dac-ai ști, de câte ori am vrut să-ți
Au inflorit castanii.
Au înflorit castanii!... Policandre tăcute Îmbie romanța... Șoaptele sunt mute Căci vântul le poartă departe Rămâne speranța. Au înflorit castanii! Picuri de dor se scutur Fără
Cand surad.
Mi-ai spus; când surâd că-ți place Mi-ai spus, să surâd, că-mi stă bine, Te-ascult,ca un copil când tace, Mă-mbujor, că mi-e rușine. Surâsul meu trezește-n tine noi fiori, Și-ai vrea
zBucium.
Tineri fete și băieți-ntr-o toamnă Au plecat spre Bucium la răcoare, Teniși în picioare, Sus la vie la cules. Zâmbete, veselie, soare, Lumea-a lor era, Căutau răcoare, Și sub teiul
De dragul tau...
De dragul tău,eu am cules Floarea de trifoi ce a rămas În pajiștea tăcută, nelocuită des, Și-am așezat-o-n păr, ca de pripas. Un șopot lin,fremătător venea Din deasa pădure de
Fluturi albi.
Echipei feminine de gimnastică in urma victoriei de la Atena. Fluturi albi, în zbor șăgalnic, Bat din aripi, corzi de mandoline, Din picioare bat; trompete,castagnete, Se
Si e soare.
Descătușează-te de povara Ce o porți, Aruncă-ți mantia neagră Ce acoperă inima, Smulge-ți de pe față Masca, Arată-te așa cum ești Adevărat. Îndreaptă-ți umerii,
Tacere.
Un fum învăluie totul Plutește aerul vieții Nisipul se scurge cu-ncetul E ora,ora dimineții. Miroase a contur de tine Sună cadența vorbelor mute Privesc cărbunii spre mine Zbârnâie
Aurora boreala
Sclipește ghiața polara În faldul Aurorei Boreale, Jucăușe luminile lui Ra Se-ntrevăd în străveziile poale. Fantasmă minune rară Inima-nfierbântă-n tăcere Reală ești, și nu e vară
Saruta-mi.
Sărută-mi ochii verzi E, ce am mai frumos, În ei adânc să te pierzi Îndelung privește-i duios. Culege-mi roua din ei Căci poartă atâta fericire, Cu-a lor atingeri fă ce vrei Și
Pastreaza-ma.
Păstrează-mă așa cum sunt Doar ai citit a mea carte Și de mai am și păr cărunt Păstrează-mă pe mai departe. Iubește-mă așa cum sunt Cată în mine ce am mai sfânt Acum, cât încă mai
Realitate...
Respir adânc pământul ce mustește De mult, mult preaplin primăvăratic Și-atunci simt cum inima înnebunește Preaplinul inimii în anotimp tomnatic. Și-au deschis porțile în ură norii
Alb-Negru.
Rece și neprimitoare-i parcă Odaia mică atât de dragă mie. Geană de primăvară s-arată Eu scotocesc în vrafuri o mie... Din vechi amintiri alb-negru, Chipuri senine, copii
Pudoare.
Mișcări tandre, ridică poala rochii, Foșnește faldul și glezna arată, Roșesc, plec pleoape, acoperă ochii, Simt doar privirea ce nu s-arată. Și-apoi tresar, mă-ntorc, te caut... Ai
Tablou.
O mare albastră Și-n colț, un rest de viață... O mână, Ce-a fost cândva, odată, Altceva... În depărtare, creste, Din adâncuri se înalță Cu a lor poveste Și a lor trecută viață.
Barcelona.
Iată-mă-s fotograf De clasă... Tablou-l șterg acum de praf. Din el se revarsă, În colțul stâng Un reverber neaprins, În dreapta, sta cel drag Cu-n aer, să-l plâng Că-n poză l-am
Secrete
Foșnește pădurea în lină adiere , Se clatină clopoțeii de plăcere , Chicote înăbușite înalță mușchiul N-atingă nimic ,iscoada ,ochiul... Că nu-ndrăznesc să știu o taină , Să dau în
Sa inventez
Să inventez aș vrea ceva... Ce poate oricine ar vrea , Să nu existe cuvântul dumneata , Să-ntineresc ,mult aș vrea. Să nu existe boli in lumea asta , Nici lacrimi triste si de dor
Cersetori
Cerșetori la al lor drept... Un petic de hârtie ,cu-antet Și cu ștampilă... Balcanică ceartă , Comunistă listă , Bătrâni cu tristă soartă , Și-o față...de artistă . Două copile
Romanul
Îi vesel românul mereu , Așa a fost ,și-așa va fi neâcetat A fost ,este ,va fi-ncercat de greu Dar zâmbetul ,speranța nu și-a uitat. Se-mbată-n versuri ,în glume și cânt , Și tot mai
Nunti
Fac nuntă săracii C-așa e datina , Fac nuntă și bogații Că-i altceva... Se veselesc săracii În horă ei se prind , Petrec ,dar ,și bogații Și fumuri își aprind . Pe cea săracă o
Inima ta
Privesc prin irișii tăi, Pătrund în inima ta, Și văd: Îmi surâde, oranj-calm, Îmi surâde, verde-speranța, Surâde, albastru-balsam, Și râde roșu-iubirea. Sunt eu în toate
O zi.
Roua încă lucește, Soarele bate călduț, Lacul încremenește, E liniște și e placut Doar pasărea mai ciripește. Privesc zarea Dar zarea-i mică, Îi caut cărarea, Dincolo de
Capriori si caprioare
Căpriori și căprioare... Monticuli de piatră, roată așezați, Căprioare-n floare, în tuș colorate, Și câțiva căpriori,frumoși,moțați, Cu coamă, țăcălie, șăpcuțe, mustăți
Sa fim
Să fim. Să fim prieteni doar, Atât mai cer acum, Să fim amici măcar, În întunecatul drum. Să fim nostalgici, sentimentali, Căci amintirile nu pier, Să fim în ecouri
Stii bine.
Știi bine Scrâșnesc în strânsoare dinții Blestemi soartă, blestemi părinții, Să fii mai mult decât ești Dorești, și scrâșnești. Cumplită a iernilor soartă, Știi bine cine ești, Te
in fata mortii
În fața morții... De-o fi a ta N-oi plânge, Sau poate da. Deși secată Va fi glanda De cât a plâns Până-n ziua asta. Voi cugeta, De voi avea răgaz La ce-a
Sufletul tau
Sufletul tău, A nins toată noaptea, și-a așternut Strat gros de vată, albă zăpadă, Ninge fulgi mici și-acum ne-ntrerupt Nici urmă, nici pași sa nu se vadă. Fulgii-s
