Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

iubire rece

1 min lectură·
Mediu
îl incita cu trupul amurg
si respiratia eterica
îsi arunca neputinta de a iubi
dezvaluindu-se intr-o suita
de clipe nepamântene
îi simte prezenta torida
iubind, privind
cu ochi de stele
caci nu-l poate atinge
12.03.03
0114909
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
35
Citire
1 min
Versuri
10
Actualizat

Cum sa citezi

Rodica-Hera CHIRIAC. “iubire rece.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/rodica-hera-chiriac/poezie/38783/iubire-rece

Comentarii (11)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@bbB
bb
Dar rece mai este iubirea asta Hera. \"II simte prezenta torida\" insa suna a cald.Placut:)
0
@zZ
z
Varianta de \"Luceafar\"?
0
IH
Ivășcan Horia
Si eu m-am gandit la Luceafar sau ... Zburator. Iata una din primele poezii ale mele, ce n-au primit \"bun de tipar\", zic eu, o varianta \"retro\" a celei oferite de tine :) :

In vremuri departate, cu zine si imparati
O fata trista privea-undeva la nori
Iar ochii ei frumosi, erau inlacrimati
Si lacrimile-i amare se transformau in flori
.....................................
Dar ea s-a indragostit de Zburator
Ce printre nori odata la vazut
Si-n fiecare zi il astepta cu dor
Dar Zburatorul n-a mai aparut
......................................


P.S. Era sa uit principalul ... mi-a placut!
0
@rodica-hera-chiriacRC
Rodica-Hera CHIRIAC
Dominique, Horia, Michel: dragii mei nu e ceea ce ati crezut voi, nu e un fel de Luceafar, e o iubire imposibila...intre cine?!...asta nu va spun inca...:) multumesc pentru citire!!!
0
I
ilse
\"o iubire imposibila\", hera? cine te-a amagit aruncindu-ti acest sablon? mi-ai putea raspunde ca atita vreme cit ea nu se implineste ( cine, ce da masura unei impliniri?), ea trece in categoria imposibilului. cit este imposibila, nu are nici un ...dumnezeu, e doar parere.
alta interpretare: poate te gindesti sa duci limitele acestei iubiri in planul \"celor comune\", dar o vaduvesti in felul asta de Lumina.
0
@gheorghe-aurel-pacurarGP
Gheorghe Aurel Pacurar
Avea trupul acoperit cu sunetele tastelor venite parca din eter...Ele se inlantuiau si-i ajungeau panala glezene...Cand umbla prin casa isi ridica oarecum coapsa putin sa nu le sparga de gresie, nici sa nu le zgarie...Inca simtea ceva apasandu-i sanul usor si atunci cand oglinda traducea din limba fotonilor in limba ochilor: esti goala. Si simtea tremurul acela costeliv si invaluindu-i genunchiul subred...Si auzea noaptea sunete neobisnuite de la trecerea din binar in asamblare in obiectual in litere si-n culori...le citea transfigurata sa vada cum tremura apele in cada fara sa atinga cu degetul....

Se da ingerul neatingacios ;-)
0
@rodica-hera-chiriacRC
Rodica-Hera CHIRIAC
Aelitta, ai dreptate, in graba fiind am scris fara sa ma gandesc prea mult!desi-i rece (astrala) e o iubire frumoasa!:)
Multumesc petru trecere!:)te mai astept

Gap: nu vad legatura textului tau cu poezia mea, dar daca asta ti-a inspirat sau sugerat poezia nu pot decat sa ma bucur...:)
0
@pusca-ioan-gabrielPG
Pușcă Ioan Gabriel
de ce \'trupu-i\' si nu \'trupul\'?idem ptr.\'respiratia-i\'!nu de fapt mai bine iti arat cum vad eu textul!

\"il incita cu trupul amurg
si respiratia eterica .
arunca neputinta de a iubi
dezvelindu-se intr-o suita
de clipe nepamântene.
îi simte prezenta torida
iubind, privind
cu ochi de stele
caci nu-l poate atinge
Ea pe El-il-l\"
0
@rodica-hera-chiriacRC
Rodica-Hera CHIRIAC
M_Lupisor: da, ai dreptate, chiar ma impotmoleam de cate ori o recitam si nu-mi dadeam seama ca e atat de simplu sa fac mici schimbari! multumesc mult lupule!;)
0
@liviu-dascaluLD
liviu dascalu
mi-as dori un poem sfarsind continuu
ca o piesa de Keith Jarrett
solitudinea suficienta siesi
a trompetei lui Davis

sfarsind continuu am sa rostesc tacerea
dar nu voi auzi ultimul tau cuvant
cel menit a-mi reda curajul
(fericito! tu si zapezile
din privirile tale)

in solitudinea cuprinzandu-se pe sine
vom fi impreuna
tu la capatul celalalt al noptii
cu linistea infiorandu-ti mainile
fara sa te gandesti la mine
ma vei cunoaste mai profund
decat prin ganduri si mangaieri
doar noaptea impingand aerul
prin ferestre infinita greutate
a unei monede intr-un pahar cu apa
ca o luna ruginita

si totul fiindca nu am putut vorbi impreuna
limba oamenilor m-ai vazut poate pe undeva
dar de iubit
doar pe durata unui poem
poemele mele care-ti inspirau teama
ca as fi un mare poet
si as putea continua la nesfarsit
ca intr-o acuplare perpetua
care ti-ar desfigura frumusetea umana
intr-un strigat zeiesc

acum cenusa poemelor mele
te face sa te simti puternica
supravietuitoare tuturor zeilor
descoperi placerea de a-njura
m-ai bate nu cu pietre
cu mere
mi-ai turna miere incinsa pe gat
m-ai invata minte sa mai scriu poezii

Draga Hera, nu am vrut sa postez acest text decat pe furis, sper ca nu te deranjeaza, ca un comentariu la ^iubirea imposibila^. Si e un text modest, fie-ti mila de el. Poetizez si eu cum (nu) ma pricep.
0
@rodica-hera-chiriacRC
Rodica-Hera CHIRIAC
magister: mi-a placut poezia ta, desi m-a intristat oarecum! ar trebui s-o postezi la textele tale, nu inainte de a-i mai pune-o virgula, de a mai aranja putin versurile...:) multam pentru citire, dar pe unde-ai disparut?
0