Rodean Stefan-Cornel
Verificat@rodean-stefan-cornel
Născut în 1951. De profesie ofițer (colonel în Ministerul Apărării Naționale, în prezent pensionar). Membru al Uniunii Epigramiștilor din România și al Cenaclului Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus" (din 2008 președinte al cenaclului respectiv). Redactor-șef al revistei „ACUS" (Sibiu). Nouă volume de autor, plus unul semnat în colaborare cu alți doi…
Același admirator,
Cornel
Pe textul:
„Din concurs-Slatina -2009" de nicolae bunduri
Rima este corectă, deoarece finalul celor două versuri este identic, începând cu ultima vocală accentuată; aceasta ar fi condiția minimă necesară. Adică, ultima vocală accentuată este \"e\" la ambele cuvinte, iar terminația analizată este \"ent\", atât la primul cât și la al doilea vers. Bineînțeles, aici este o rimă simplă. Probabil, lui Calimero nu-i sună tocmai bine, deoarece ar fi avut pretenția (deși, până la urmă, nu-i rău că e pretențios ca editor!) să fie o rimă complexă, mai bogată, să prindă cel puțin și sunetul anterior. Din explicația sa rezultă de asemenea că ar fi fost mult mai valoroasă rima dacă s-ar fi potrivit cu totul și silabele terminale, are dreptate, dar... în opinia mea, rima este totuși corectă, la condițiile minime, e bine, zic eu, că a revenit (și a redus puțin pretențiile).
Ritmul de la versurile 1 și 3 este bun, în iambi, adică este o succesiune de unități metrice, numite picioare, în care intră o silabă neaccentuată și una accentuată; deci, în versurile respective sunt câte 4 picioare și jumătate.
Versurile 2 și 4 ar trebui să fie la fel cu celelalte două, ca ritm, adică o alternanță între o silabă neaccentuată și alta accentuată, dar... nu este așa.
Soluție pentru 2: \"Într-un limbaj mai virulent\" și pentru versul 4 :\"E doctor, sau e... pacient?\", adică un ritm iambic cu 4 picioare (versurile care rimează au aceeași măsură).
Cu cele mai bune intenții,
Cornel Rodean
Pe textul:
„Dilemă: doctor sau… pacient ?" de George Budoi
De îmbunătățitLa problema cu incendiul (pronunțat corect \"in-cen-diul), fiind o silabă în minus la vers, orice cuvânt monosilabic am adăuga, există riscul să diluăm poanta sau să greșim din punct de vedere gramatical (\"Incendiul, chiar cu instinctorul\", sau \"Incendiul și cu instinctorul\"). Dar, se spune \"stingător\", sau \"extinctor\", din câte știu eu...
Oricum, împerecherea e interesantă, rămâne să ne certăm cine a fost, în acest concubinaj, incendiul și cine stingătorul...
Cornel
Cornel
Pe textul:
„Ridendo" de florian abel
Aveți dreptate, este tot un fel de fraudă, au fost unii care chiar au spus că vor iniția o lege prin care să fie pedepsiți candidații care nu-și respectă promisiunile, dar...
Pentru a fi epigramă, această constatare a dumneavoastră, spusă într-un catren care nu sună rău, ar mai avea nevoie de ceva, adică de... o poantă epigramatică.
Din păcate, nu vă pot ajuta; dacă era vorba de un catren cu o poantă bună, dar construit cu greșeli de prozodie sau de limbă, sau dacă era cu o idee de poantă bună insuficient de bine pregătită, se mai putea face câte ceva, dar dacă nu este poanta, nu știu ce s-ar putea face.
Cu toată prietenia,
Cornel Rodean
Pe textul:
„Frauda electorală" de Mihai Miro
De îmbunătățitMă bucur că ți-ai făcut timp să treci și pe la mine. Și eu am fost mai mulțumit de prima și de a treia, iar un epigramist foarte mare (al cărui nume nu-l divulg, nefiind membru \"Agonia\") spunea chiar că \"l-am făcut praf\" cu prima definiție (apropo de poanta mea cu praful de pe tobă). Mulțumesc pentru vizită și pentru comentarii, te mai aștept.
Cornel
Pe textul:
„Toba, țiganul, valsul și zaraful" de Rodean Stefan-Cornel
Iată o variantă construită de mine pe loc, care nu schimbă nimic esențial de pâna atunci, dar rezolvă problema lui \"Fiindcă\":
Mă închinam și eu, smeritul,
Precum în fața unor moaște,
Fiindcă și-a găsit sfârșitul,
Chiar înainte de-a se naște!
Cu aceeași admirație și prietenie,
Cornel
Pe textul:
„Concurs Timișoara" de ioan toderascu
Se pare că poezioara dumneavoastră este versificarea unei glume care circulă de mai multă vreme, ceea ce nu este tocmai rău (deși ar fi mult mai valoroase creațiile cu totul originale). Problema este că versificația are probleme la prozodie, mai ales la ritm, ceea ce face ca versurile să nu curgă firesc, plăcut, muzical. Încercați să vă mai documentați asupra acestui aspect și să mai îmbunătățiți versurile din acest punct de vedere. Funcție de cum veți recepta acest comentariu al meu o să mai revin cu ajutor.
Cu cele mai bune intenții,
Cornel Rodean
Pe textul:
„Moștenitorul" de Bălășanu Constantin
De îmbunătățitNu vreau să creadă cineva că am scris nota de la sfârșitul poeziei cu scopul de \"a bate șaua să priceapă calul\", pentru că nu este adevărat, chiar mă simt puțin jenat și nu aș vrea să se mai discute aici despre propunerea ta. Am vrut doar să atenționez pe cititori că am încercat un acrostih puțin altfel, în care, pe de o parte, fiecărei litere din sintagma \"Beția de cuvinte\" i-am rezervat o strofă, iar pe de altă parte, fiecare strofă se termină cu sentința (spusă cu variațiuni) că avem de-a face cu o \"beție de cuvinte\". Bineînțeles că dacă puteam marca grafic aceste elemente, nu mai făceam nicio notă.
Cât privește lungimea poeziei, dacă ne gândim în câte ipostaze surprindem în jurul nostru beția de cuvinte, altcineva ar putea spune, nu că este lungă, ci prea scurtă (!). Mulțumesc mult pentru aprecieri și pentru bunele intenții!
Nea Mitru, mulțumesc de catren și apropo de conținutul lui:
Dacă ar avea toți românii atâta înțelepciune și bun simț ca matale...
Nelu,
Te rog mai așteaptă să mă antrenez, nu-mi place să merg nepregătit, la nicio activitate; până atunci (te anunț eu când), mulțumesc de vizită!
Cornel
Pe textul:
„Beția de cuvinte" de Rodean Stefan-Cornel
- calamburul \"asumare-asomare\" are cava acoperire în realitate, nu doar joc de cuvinte gratuit, deși este \"cam dur\" (adică, asomarea ne duce cu gândul la niște porci... din guvern, care vor fi lichidați, omorâți...);
- prozodia bună;
- din păcate, cred că, doar \"asumare\" nu este corect (în sensul cerut trebuie \"asumarea răspunderii\"); dar, să mai ascultăm și părerile altora, nu sunt sigur;
- \"ce-a rămas din el\", cred că era mai bine să fie pus între paranteze orizontale;
- \"defel\" se scrie legat.
La a doua:
- prozodia bună;
- antonimia \"gras-slab\", pe care se bazează poanta este destul de uzată;
- dacă nu punem versul al doilea între paranteze orizontale, nu prea este clară construcția; de asemenea, la sfârșit trebuie semnul întrebării;
- nababul, normal că are portofelul gras, deci este un pic de pleonasm...
Nea Mitru, nu știu dacă te-am ajutat cu ceva.
Cam atât,
Cornel
Pe textul:
„Guvernul ăsta..." de milos petru
De îmbunătățitVă rog, nu faceți concursuri de găsit aritmii fără mine, nu mă incitați! Mai sunt, Dane: iată spre exemplu \"Ea zace-aici, însă, plocon\" (corect ÎN-să), dar nu este gravă, cum nu este nici cea plecată de la \"numai\". Nelu, în principiu comentariul meu ar trebui să fie cam pe unde bate al lui Toderașcu. Aoleo, și când credeam, că spun ceva original, văd comentariul lui Dan Norea cu epigrama a doua! Cu totul și cu totul de acord cu Dan, iar mi-a luat-o înainte!
Nelu, în concluzie, epigrame corecte, bune, merită să fii felicitat pentru participare onorabilă.
Cornel
Pe textul:
„Ce-am trimis la Timișoara" de Gârda Petru Ioan
Se vede priceperea și experiența în catrenel de mai sus; în opinia mea, toate sunt foarte bune, cu un ușor plus pentru prima de la prima temă și cu un ușor minus pentru a doua de la ultima temă. Oricum, repet, toate mi se par foarte bune, felicitări!
Eu aș evita artificiul \"Fi\'ndcă\" (am mai spus-o și cu alte prilejuri), cu riscul de a lungi măsura tuturor versurilor cu o silabă și de a trece la ritmul iambic (transformarea ar fi foarte simplă, nu ar schimba nimic esențial și nu ar îngreuna construcția; sunt multe soluții, nu îmi permit să le dau eu maestrului...). Este o părere, nu sunt convins sută la sută că este corectă, dar am îndrăznit să o spun.
Cornel
Pe textul:
„Concurs Timișoara" de ioan toderascu
Eu, în ultima vreme, încerc că evit \"Fi\'ndcă\".
Cornel
Pe textul:
„Timișoara" de Chitul Grigore
Pentru succesele de la Iași te-am felicitat în comentariul la textul lui Tataia, dar te mai felicit acuma, persoanal, pe un text de-al tău!
Succes în continuare!
Cornel
Pe textul:
„Epigrame Timișoara" de Ruse Ion
Cornel
Pe textul:
„Ieri, la Timișoara..." de Ion Diviza
Câștigătorii au fost ținuți \"la secret\" până sâmbătă, pe la amiază, adică după recitalul de epigramă, la sfârșitul festivităților. Apoi am mers la masă și nu prea am mai avut timp să vorbesc cu organizatorul, deoarece, nu după mult timp acesta a plecat cu un grup de invitați altundeva. Eu, de abia am putut să încropesc lista cu cei premiați, ajutat de Nelu Vasile. Această listă am scris-o în comentariul la grupajul lui Dan Norea. Deci, mai multe amanunte nu am. Poate cel care a postat anunțul de concurs le obține, în mod oficial...
Dane,
Și la mine, ordinea preferințelor este cea indicată de tine.
Ioan Toderașcu,
Ai perfectă dreptate. Condițiile concursului au fost dificile (3 teme, rimele doar încrucișate, versurile doar cu o anumită măsură, aglomerare de diferite alte concursuri...) așa că, eu sunt mulțumit că am reușit să construiesc 6 epigrame, toate strict la tema dată, cu prozodia corectă și cu un pic de poantă. Recunosc, însă că nu sunt de evidențiat în mod deosebit, ai fost corect în apreciere.
Vali, Ion Diviza, Nelu Gârda, onorat de trecere și de comentarii.
Mulțumesc tuturor,
Cornel
Pe textul:
„De la Timișoara" de Rodean Stefan-Cornel
Felicitări, din toată inima! Foarte frumoase poante iar la prozodie, la prima citire mi-am dat seama că nici nu are rost să mai caut, că oricât aș vrea să fiu de cârcotaș, nu aș avea succes de data aceasta!
Sorine,
Referitor la întrebarea ta, eu am ascultat câte o epigramă de la toți premiații, citită de moderatorul manifestării, și pot să spun că mi s-au părut foarte bune și acelea, dar este greu să compari un catren auzit o singură dată cu un grupaj de 6, scris, pe care îl disecăm în tihnă...
Cornel
Pe textul:
„Concurs Timișoara" de Constantin Colonescu
Poantele și construcția, în general mie mi-au plăcut la toate, în primul rând la primele două; se vede că autorul știe cum se plămădește o epigramă la temă dată.
Cornel
Pe textul:
„Timișoara - Ridendo-40" de Dan Norea
- pentru tema cu omagiul - Laurean Ionică din Craiova
- pentru tema cu concubinajul - Gh. Bălăceanu din Iași
- pentru tema cu epitaful - Ion Diviza din Chișinău
- pentru grupaj - Mihai Sălcuțan din Buzău
- mențiuni - Ștefan Al Sașa din Câmpina și Gh. Bâlici din Chișinău
- premiul casei de cultură municipale - Dan Căpruciu din Galați
- premiul cenaclului \"Ridendo\" - Nicușor Constantinescu din București
- premiul special al juriului - Mihai Cimpoi din Chișinău și Vasile Barbu-Baronu din Uzdin.
S-au mai dat o sumedenie de alte diplome (din care am luat și eu una) dar nelegate de concurs.
Domnule Miloș, nu cred că au fost la festivități 50-60 de epigramiști, ci mult mai puțin, poate ați numărat și o parte din spectatori...
Dane, despre epigramele tale, poate altă dată...
Cornel
Pe textul:
„Timișoara - Ridendo-40" de Dan Norea
Am cam rămas în urmă cu parcurgerea textelor de pe \"Agonia\" din perioada în care am absentat, dar iată că am ajuns și la această epigramă, care mi-a plăcut și mie foarte mult.
Tataie,
Îmi pare tare rău de dezamăgirea dumneavoastră, îmi este destul de greu să o spun, dar și în opinia mea ați exagerat puțin în comentariul de mai sus. Sunt de acord cu argumentele contra opiniei dumneavoastră susținute de ceilalți colegi, nu le mai repet; repet însă finalul din comentariul lui Calimero \"...stați pe-aproape, Tataie, că ne trebuiți...\".
Felicitări, nea Mitru!
Cornel
Pe textul:
„Li s-a rupt coaliția" de milos petru
Mi-a plăcut poanta epigramei postate, dar și mai mult m-am amuzat de replica promptă și spirituală dată lui Tataia de Sorin.
Cu prietenie tuturor,
Cornel
Pe textul:
„Academiei Libere PÃSTOREL" de Laurentiu Ghita
