Parodie trimisă la Alba

Prefă-te
(parodie cu păstrarea, din original, a tuturor cuvintelor de la sfârșitul versurilor)

Să ieși din casa mea, pe loc să ieși,
Eu ți-am mai spus că țuica te doboară;
N-ai să mai dormi de-acuma nici pe preș,
Că-i vară și e foarte cald afară.

Sau, mai aștepți vreo câteva bătute?!
Oricum, ești slab și nici măcar un vânt
Nu poți să tragi, așa că, haide, du-te,
Să nu te bag doi metri sub pământ!

Ai grijă, beat, să nu cazi în fântână
De mergi la mă-ta; dacă-apoi, în zori,
”O faci la portofel”, vezi să-i rămână
Și ei ceva din multele-i strânsori.

Pruniștea las-o naibii neculeasă
(Speranțe, astfel, pentru noi vor fi);
În plus, prefă-te că mă vezi frumoasă
Și-atunci n-o să mai bei chiar zi de zi.


Poezia parodiată - Prefă-te, de Dumitru Mălin

Să ieși din lene, trupul meu, să ieși
Din bătrânețea care te doboară;
N-ai să mă faci la ușa vieții preș,
N-ai să mă dai din dragoste afară.

Că norii-s mulți, că pietrele-s bătute
De ploi încărunțite și de vânt,
Ci tu din calea risipirii du-te,
Găsește-ți alte rosturi pe pământ!

Prefă-te că ești apă-ntr-o fântână,
Tot izvorând mai proaspătă-nspre zori
Și lasă-ți zidul negru să rămână
Doar el între mănoasele-i strânsori.

Și lasă-ți lenea albă neculeasă
Prin câte anotimpuri vor mai fi,
Prefă-te c-altă vârstă mai frumoasă
N-ai mai avut în nicio altă zi.