Poezie
Microcosmos
1 min lectură·
Mediu
MICROCOSMOS
Nins-a peste trupu-mi vremea lin duios
Bucurii, tristeți, iubire, patimi făr de rost
Sunt bătrân de anii-mi număr dar copilăros
Parcă ieri eram copil, toate parcă ieri au fost.
Albă lebădă gingașă lin plutește spre apus
Puf de păpădie dalbă, suflete unde te-ai dus ?
Călător de mii de veacuri tu deloc n-ai hodinit
Vino îndărăt ștrengare că destul ai hoinărit.
Geaba mi te lauzi tu mie câte cele ai văzut
Când tu nici pe tine însuți încă nu te-ai cunoscut.
Prin abisuri și genune ce himere te-au purtat
Ca să vezi în zorii zilei că dormeai și c-ai visat ?
Lumi albastre, hăuri negre, unde oare le-ai zărit
Nu e Universu-n tine mic și totuși nesfârșit ?
De la Alfa la Omega totu-acolo-i oglindit
Scotocește dar prin tine, ești Nimic și Infinit.
001.390
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ROBERT TRIF
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
ROBERT TRIF. “Microcosmos.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/robert-trif/poezie/4166/microcosmosComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.