Asin înfometat de iubire

ți-ai călcat limita tipi-ului și nevastă înșelând ai căutat absențe dacă lanuri de maci ai fi călcat în picioare te blestemau păpădiile dacă întinderi de păpădii sărutai te blestema roșeața din macii striviți între arătătoare îți plimbai creasta agale și credeai că un copil e osândă jenant de perturbat de gălăgiile din voi nu erai decât zebra peste care își calcă amarul atâtea mame desuete vulgar, ambiguu, numeai destinul și îi spuneai Emilia pe diferite game de note morile și-au oprit brațele din șuieratul funebru…