retras
Verificat@retras
Cum vine tandru si acut? (din curiozitate)
Eu cred ca totusi, poezia trebuie cenzurata, nu asternut pe hartie cam tot ce-ti trece prin cap intr-o anumita secunda caruia ii spui impropriu inspiratie.
Eu imi amintesc ca degeaba spunea odata, o poezie ii ia cateva minute sa o scrie si apoi ore sa o transcrie. Eu cred ca avea dreptate. Si nu ore, ci zile poate, alteori saptamani si uneori luni.
Eu, cu toata convingerea o spun, nu cred ca ti-a trebuit mai mult de cinci minute de scriere cu tot cu transcriere.
Se vede usor, incepand cu titlul care nu spune absolut nimic.
Am sa-ti fac o sugestie pe care sa o iei doar ca exemplu.
Sa spunem ca poezia s-ar numi "Cuib de graur" (trebuie sa recunosti ca imediat atragi un numar cel putin dublu de cititori) "Cuib" nu spune nimic, ma repet acum, (e inodor si insipid). Cuib de graur insa, incita la lectura. Daca voiai sa fi si mai "articulat" puteai spune "cuib de muste", etc.
Desigur, un titlu diferit atrage dupa sine un text diferit. Dar hai sa spunem ca nu faci nici o modificare textului. Ci legand doar titlul, trantesti in final un vers suplimentar. De genul: "si un gainat de graur mi se asterne pe frunte" sau: "deasupra capului meu spanzura un cuib de graur" asa tam-nesam. Desigur, intre titlu si acest ultim vers puteai sa-ti plasezi ideea care te rodea cand te-ai pus la masa de scris.
Te rog sa ma contrazici
Pe textul:
„Cuib" de Paul Bogdan
tu n-ai decat sa incerci sa faci copy paste dar n-o sa poti asa cum nici eu nu pot si ma deranjeaza a dracului toata treaba asta.
PS
Nexus, Antuna zice bine, ce-i aia part time? Ca eu chineza n-am invatat. Inca.
Eu nu cred ca intr-un an doi de stat printre americani te molipsesti in asemenea hal ca nu mai poti sa nu bagi o soparla si pe limba dumnealor. Eu nu cred. Ia exemplu de la Oriana, care are mai multa vechime pe aici si totusi...parca nu le amesteca.
Ce-ar fi sa compui o poezie direct in engleza, pentru cititorul de limba engleza, dar sa mai dai si cu cate o expresie romaneasca? Raspunde la intrebarea asta.
Pe textul:
„Vidul" de Radu Tudor Ciornei
Mie nu-mi place niciuna din variante.
Parerea mea e ca mai trebuie sa lucrezi pe ele.
Prea duce cu baladele populare, vezi Miorita sau Mesterul Manole si multe altele.
rimele par naive pe alocuri, fortate prin alte locuri.
Poftim, in timp ce scriu apare comentariul lui Atman, Atmane, te bagasi
Pe textul:
„Licorna" de Marina Samoila
Voi doi ce aveti acum?
E o poezie buna. Nu stralucitoare, dar buna. Titlul e inspirat desi eu sunt total impotriva amestecului de alte limbi intr-un text romanesc. Poate totusi, Bea...poate faci ceva.
Si nepoata-mea aia, ce mai face?
stiu ca nu mai esti eleva, am urmarit comentariile pe forum.
Sa fie intr-un ceas bun.
Oricum, la scris observ ca te intorci constant.
Iar voi doi,
va rog sa va intindeti mainile, ca doar barbati sunteti.
Pe textul:
„Low battery..." de Beatrice Zornek Claudia
Ceea ce mi-a mai placut a fost comentariul Orianei. As fi vrut sa ti-l fac eu.
Pe textul:
„Iti spun ploaie (d.s.a.)" de Romeo Rostas
te-ai nascut cu harul asta. Nu e normal sa versifici in asa hal. Asa bine, zice nevasta-mea care mai zice: ce-a mai scris Anton? "Nimic nou", zic eu, pacat zice ea, am tradus-o, ce mai, dar pe urma i-am aratat poezia, da-i o stea, zice ea, nu-i dau, zic eu s-o necajesc...
Pe textul:
„Nimic nou" de Liviu Nanu
Daca nu e cu suparare.
As vrea sa stiu daca e un text recent sau unul mai vechi.
iar daca e recent de unde ti-a venit inspiratia.
Pe textul:
„iubirea ca o ploaie" de Liviu Nanu
eu iti pun o steluta din partea sotiei (adica si a sotiei) ca tu esti unul din cei doi pe care te urmareste cu interes (al doilea e Anton)
Pe textul:
„Definiția cântecului de leagăn" de Paul Bogdan
Nu stiu ce se intampla, incep sa ma simt "cam" coplesit de atata delicatete din partea unor colegi de site.
Mie nu-mi sta bine cand spun "multumesc", ci atunci cand dau cu toporul prin vreun text, sau ceva.
Imi place cand sar aschiile din cate o poezie. De ce nu ma lasati sa fiu caine ce sunt, cu cerul gurii negru.
PS
Rostas, sa nu te simti jenat. Ca nici eu nu l-am trimis pe Nexus la tine ca apoi si tu sa mergi la el. Mergi numai unde iti dicteaza inima si te lasa bugetul.
Pe textul:
„haiku" de Radu Tudor Ciornei
Pe textul:
„Prometeu" de Cristian Munteanu
E foarte usor sa descoperi un om din textele sale. Pot da exemple. Nu le dau.
In comentarii, caracterul devine explicit. Intr-o creatie literara se citeste printre randuri. Nici nu mai e nevoie sa arati cu degetul.
De aceea mi-a placut poezia lui Anton. Nu numai barbatii disimuleaza. Toata lumea. Mai mult sau mai putin. Dar cand scriem, suntem acolo, pe hartie, expusi in pielea goala.
Pe textul:
„Oglinda sparta" de Radu Tudor Ciornei
treci si tu la disimulare. De ce crezi ca toti trebuie sa abordam genul pe care-l agreezi tu?
Pe textul:
„Anumiți bărbați" de Liviu Nanu
E buna replica. Surprinde ceva din "masculinitate". Eu nu ma ascund. Sunt pe-acolo. Sau cel putin am fost. Probabil o sa mai fiu.
Pe textul:
„Anumiți bărbați" de Liviu Nanu
Pe textul:
„Povestiri din casa ceasului III" de Radu Tudor Ciornei
Pe Secunda ai facut-o Secuna.
Nu stiu ce vrei sa spui, draga autorule, nu-ti pot descifra textul. Pare scris in romaneste. Si totusi...
O fi homeric din cauza tragismului? Fiindca e tragic.
Pe textul:
„VREAU CRITICA..." de Frentiu Toma Adrian
Da, ma bucur si eu ca un copil cand reusesc performanta, mai ales ca in ultima vreme nu am avut timp sa intru pe aici.
Da, m-a nelinistit putin poezia ta si m-a induiosat in acelasi timp.
Sigur ca "esti" Rostas. Atata timp cat lasi urme pe hartie, existi si pentru mine si pentru toti care te citesc voit sau intamplator.
Sigur ca poezia asta imi pare mai mult o tanguire, un fel de a-ti pune probleme si intrebari dar deschizandu-te inspre mine cititorul, luandu-ma pe mine de martor la ciudatenile tale ce tin de curatenia sufleteasca a unui copil.
Poate ca sunt ambiguu, poate ca nu inteleg dar simt ca ciudateniile trimit spre starea de a fi copil, sau dorinta de a fi copil, spre purificare.
Copiii sunt ciudati. Datorita gandirii lor mai simple si mai ales nealterate. Copiii sunt ciudati si de aceea ii si surprind adesea pe maturii care au pierdut starea de a fi copil.
Eu cred ca nici un matur nu e un matur complet daca nu si-a pastrat ceva din puritatea, inocenta si simplitatea copilului.
Pe textul:
„Trei perechi de aripi (n.)" de Romeo Rostas
PS
Imi place sa fiu surprins.
Am fost surprins.
Pe textul:
„H (n.)" de Adina Ungur
eu cred ca totusi, fiecare isi alege un pseudonume care sa-l caracterizeze intr-un fel sau altul. De aceea gestul lui Bogdan Geana e bine venit.
In legatura cu editorialul, eu ma bucur ca Lucian l-a publicat, imi intareste convingerea ca nu e o persoana razbunatoare, ba dimpotriva, foarte intelegatoare. Si ca proprietar al acestui site, eu ma bucur ca este asa si nu ca mine, de exemplu. Sau ca altii, fara sa ma refer la cineva de pe site, neaparat.
Lucian nu a vrut sa demonstreze nimic, este o pura informare.
Zic eu.
Pe textul:
„A treia scrisoare deschisa" de Radu Herinean
Acest text, de exemplu, mi-a placut. Fiindca e scris cu forta.
PS
"hamoragic" vrea sa fie hemoragic?
Pe textul:
„Tu" de Andreea
