Nimic nou

chiar nimic nou, dar le zici bine. Nu esti la poplaca?
As indrazni sa te rog sa citesti ultima mea poezie si sa-mi zici ce crezi, n-am mai scris fara rima, e prima oara, am nevoie de un baston zen in moalele capului. Dai?

Aici la noi, in satul bucuresti
unde a te iti mai indraznesti,
a mai ramas amprenta in bodega
unde-ametit citai tu din ortega

La laptarie laptele mai curge
de pe mustete-n spuma de pe buze,
maestrul canta-n preambul
o doina trista bucuresti-kabul.

Fetitele-ti mai trec neimportante
Prin fata ochilor clipinzi de fante
Si le vorbesti opac prin biberon
scriind noi pagini in decameron

"mai vino iar in gara nostra mica"
Cu inimioara ta de elefant furnica
Ca si poetul ce-si vantura burtica
prin garile din filantropica.

Recitesc acum si-aici, dupa roata citirii la o masa.:) Si-l aud pe Mat cu-al lui 'dar ce faci, frate, o crosetezi?':):)

Costele, ai făcut foarte bine că nu ți-ai necăjit soția, chiar dacă pentru asta a trebuit să umbli la steluțe. Eu îti multumesc pentru apreciere, dar mai mult sotiei tale, zi-i săru’ mîna din cauza mea.
Uite, ca să-ti fac în necaz spune-i, te rog că iubirea ca o ploaie i-o dedic cu mare plăcere.