Poezie
Reverie de toamnă
1 min lectură·
Mediu
Se pregătesc cocorii,
Să plece înspre sud;
Iar cerul cheamă norii
Și pruna cade-n dud.
Lumina e cam scurtă
Și noaptea se întinde,
O rândunea se mută
Și nimenea n-o prinde.
Micuțe stele zburdă
Pe negrul de pe boltă,
Pământul iar asudă,
De sub bogata holdă.
Cu utilaje grele
Mesenii se întoarnă,
Sub cerul plin de stele,
Ei holda o răstoarnă.
Semeț se-ntind cocenii,
Tuleii deopotrivă,
Cu jind privesc mesenii
Și îi așază-n stivă.
Se pârguie ciorchinii
Sub frunza arămie,
Iară pe deal ciulinii
Împung butuci de vie.
Se umezește trist
Un drum întortocheat;
Când micu alpinist
Răzbate dealu-n cant.
Mă-ncumet să pornesc
Spre cornul abundenței,
Ce cade în lumesc,
Cu liniștea cadenței …
… 01 septembrie 2015
00934
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Reti Liviu Crinel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat