Poezie
Absurdul clipei
1 min lectură·
Mediu
Ești un bolnav de frică și sens
Închis acum în a ta viață,
Ce azi trăiește mai intens
Și încâlcit în propria ață.
Alergi spre azimutul mult visat,
Sub stele ridicate din mocirlă
Și azi ai corpul asaltat,
Doar de repere înecate-n silă.
Urmezi doar pași împiedicați prin lume,
Cu forme încâlcite și bizare
Și nu poți face decât spume,
Chemate-n gură dinspre mare.
Durerea e retorică-n istorie,
Croită de lăncieri și de lachei.
Ea, azi, se-neacă-n isterie
Și se revarsă pentru câțiva lei.
Absurdul pielii vaccinate
Te macină frecvent în aste clipe
Si doar mirajul foilor capsate
Ți-a mai rămas speranță pe aripe.
Bucuresti ....15 martie 2021
00955
0