Rela Dorian

Imi pare bine ca exista observatii - quod erat demonstrandum (Q.E.D.) e o formula (folosita frecvent in demonstratiile matematice sau de logica - presupun ca asta stii, sper sa nu te deranjeze ca, totusi iti scriu) pe care o folosesc in titlu si reprezinta concluzia poeziei - barbatul - adica EL - nu poate sa-si depaseasca propria-i constructie: \"Barbatul: vrea toate femeile care exista\" si spune \"mai mult nu sint in stare!\" ... femeia - care \"vrea un barbat care nu exista\" ... accepta ca ... nu exista - cam asta e ... bine, nu in licente poetice - ideea e ca \"EL nu exista\" - Q.E.D.!

Imi place ceea ce spui tu, Claudiu - dar ... eu spuneam cu totul altceva - ca o traducere nu e acelasi lucru cu un original; ca eu nu stiu sa scriu ... nici sa traduc ... dar simt altfel pulsul unei carti decit cei care la traduc ... bla, bla - poate nu e poezie, da\' eu asa am simtit.

E bine Radu ca azi ajuti tu un copil - eu ajut zilnic pe citecineva - nu asta e problema! Problema este ca nu sintem o societate suficient de dinamica, sintem o comunitate care nu-si cunoaste prioritatile - murim incet dar sigur! Fara diazepam ... Sintem maturati de impostura, de \"vip\"-uri si de presa lacrimogena sau de scandal. Banii nostri se duc pe statui si pe echipe de fotbal - strazile se umplu cind scapa unu\' Mutu cite un gol - astazi iarasi (aud!) ca se dau artificii ... Sintem in zdrente - dar ne place circul - si vom disparea inaintea lui. Ma doare sa scriu asta. Sintem un oras al culturii?! Ne lipseste cultura comunitara - nimeni (decit noi insine) nu ne poate ajuta!

Sigur - Ioana trebuie ajutata - insa: are idee cineva citi copii traiesc in aceeasi mizerie?! Ce inseamna sa ajuti un copil - dintre mii?! O amagire?! Praf in ochii lui Dumnezeu?! Citi dintre parinti isi pun intrebarea ce vor face cu copiii lor (miine, poimiine - peste ani) - citi dintre noi, cei care inca reusim sa ne crestem copiii decent - putem face fata la inca unul?! De fapt - oare asta este solutia: sa plingem unul pe umarul celuilalt si sa dam din cind in cind cite un banut?! Nu avem timp, nu avem bani - nu avem atitudine! Ne lasam purtati de amaraciune si neputinta, ne revoltam din cind in cind - trasi de mineca sau loviti in barba de soarta ... si cam atit! Sint multe raspunsuri calde, binevoitoare - chiar si materiale ... rezolvari punctuale - vine iarna - ce facem cu copiii strazii, cu boschetarii?! Cite statui mai avem de de ridicat?! Cite de demolat?!
Ce ne mai fac pensionarii?!
Da\' scolile?! Da\' spitalele?!