Poezie
o amintire cu broaște
1 min lectură·
Mediu
cînd a apărut învelită în zdrențele ei spălăcite și rîncede
tocmai ne jucam lîngă coapsa rîpei
rupeam hălci de lut roșu frămîntam bulgări
și-i azvîrleam din vîrful unei nuiele de alun
zvîîîîrl șuiera bățul pleosccc izbea bulgărele
în gardul țintă de lîngă cocioaba aproape năruită
cu pereți din humă feșteliți cu var și piatră-vînătă
auuuuu, mama cui v-a făcut
ne-njură ea molfăindu-și gîngiile pica-v-ar mîinile din umeri
bată-vă soarele mințile și broaștele să vă umple de negi
și broaștele ascultînd-o ieșeau rînd pe rînd din găurile rîpei
moi cenușii rîioase ca tălpile ei desculțe
ne-am tras firește cu toții
la o distanță mai mare de cinci ori decît lungimea cîrjei
șontîcăia ca o broască pe două picioare
scuipa și vorbea scuipînd
rîpa să vă înșface picioarele
pînă număr la cinci
atunci am fugit de-a valma la vale
nemaișteptînd să vedem dacă știe sau nu socoti
pe degetele mîinii negre slinoase rășchirate ca o gheară
multă vreme după asfințit
mai striveam sub tălpi cîte o înjurătură care sălta prin iarbă
003.506
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- rechesan gheorghe
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
rechesan gheorghe. “o amintire cu broaște.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/rechesan-gheorghe/poezie/13963736/o-amintire-cu-broasteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
