Poezie
O zi de toamna
1 min lectură·
Mediu
Deschid geamul din nou!
Ma bate cerul pe obraz
Si sangerez de atata raze ce-mi trec prin obrazul de-acum brazdat.
Te-am zarit dincolo de aleea stiuta
Dar n-am putut sa te srtig,
As fi stricta linistea vrabiilor
si norii care se jucau pe marea vazduhului
S-ar fi pornit sa ploua
Si parul tau ud ma innfioara!
Vreau sa plec dar nu pot!
Un straniu miros de ghiocel ma tine la pervaz.
E totusi toamna si metafora pasului tau
Ma tine treaz de asta primavara.
Mai tii minte ce frumos ne jucam?
Iti mangai umbra crestetului
Palma mi se afunda in matasea parulu tau.
Vantul adie si scartie fereastra.
Mi-aduc amnte de noi si primavara...
Era soare, trecea un tramvai...
001.361
0
