Poezie
Căutându-mi adăparea...
1 min lectură·
Mediu
Peste vremi mă-ntorc la Tine
Albă clipă de uitare,
Rădăcinile-mi sunt vine
gata pentru adăpare,
Eu, copacul cel mai tânăr,
Tu, Izvorul cel mai mare,
Peste vremi mă-ntorc la Tine
Gata pentru adăpare;
Curg secundele spre mine,
Soarele se-nneacă-n mare,
Dinspre mine doar suspine,
Dinspre Tine, doar iertare,
Alb adâncul ce mă-ngroapă,
Grea durerea ce mă ține,
Apăsat de promoroacă
Dezgolit, mă-ntorc la Tine;
Roua ce pe frunze-mi cade
mă hrănește pentru-o clipă,
Vântu-mi trece, cumsecade,
Prin coroana-mi despletită,
Roade nu-s, ori prea puține
pe vreo creangă mai adie,
Grea durerea ce mă ține,
Timpul nu vrea să mă-nvie,
Și cu floarea-n zbuciumare,
Mă topesc sub mii de clipe,
Timpul seamănă uitare
Peste-a solului aripe,
Și când fu aproape gata
să înalțe iar toporul,
Florile se împletiră
Ca să-i mângâie piciorul;
Se opri la semn să taie,
Și-ntr-o clipă-și luă zborul…
Lacrimile mele-s frunze,
Ochii-mi sunt izvoare multe,
Glasul meu e-ntins pe buze,
Dar nu-i nimeni să-l asculte,
Și cu lacrimile toate
am pornit să caut marea,
Însetat cum nu se poate,
Căutându-mi adăparea…
Alb adâncul ce mă-ngroapă,
Apă n-are să m-adape,
Rădăcinile, cu toate,
În văzduh au prins să sape…
002.060
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 191
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 46
- Actualizat
Cum sa citezi
Raul Dorin Vasile But. “Căutându-mi adăparea....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/raul-dorin-vasile-but/poezie/13971458/cautandu-mi-adapareaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
