Green Day

Închid iar ochii

să mi te redau.

Înclin vitralii

ca să te culeagă,

aproape liniștit de depărtare,

să-mi lenevească ziua asta verde

într-o matriță

de turnat culoare.

Și-n cupe șlefuite de aramă

cu palidele gesturi să revii,

sunt adâncită-n sălcii

și mi-e teamă

să mă încumet iar la a face copii.

Topesc alături

în comete goale

umărul tău învolburat

și seara aceea cu ninsori pe poale

cu trenul rupt.

Mai știi

cand ne urcam in bastioane

cu-armura nouă pentru împăcat

și-mi povesteai

că inelarul tău mai are

un rest de rană

pusă pe-alintat?

Îți trec pe frunte

un descântec școlăresc

să-ți moaie crusta de întunecare.

Să nu mă cauți,

am zile numai șapte,

numărătoarea-i frântă

oricât de insistentă-aș fi.

Comentarii (2)