Autocunoasterea si credinta reala in noi insine constituie treapta primordiala
in drumul spre INTELEGERE.
A afirma ca e imperios sa-l intelegi pe cel de langa tine
a devenit deja un
Glas tamaduitor al noptii ce imbraci speranta moarta!
Ai vrea s-o faci sa cunoasca mult ravnita resurectie?
Steaua calauzitoare a apus de mult in mine;
mai licareste atunci cand respir
Trasez o paralela la viata ce se scurge usor pe langa mine
Si-mi dau seama ca ma situez pe traiectoria ei,
tinzand din cand in cand sa ma abat din drum.
Insa ceva ma trage inapoi...
eram eu si
te pierzi intr-o sticla in care cauti mesajul scris de mainile unui inger
te uiti la tine si nici macar nu te mai recunosti
ai vrea sa te transpui in universul in care tenteiul poarta pecetea
Vreau sa inchid toamna in mine
si sa n-o mai las sa plece;
Vreau sa pictez tonul fiecarui sentiment
si nuanta fiecarei dorinte.
Sa-i dau forma unei viori
venerate de zborul unei frunze
RP