Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Ultimul moment

O, Clipă, stai, oprește-ți visul Privește-ți opera dintâi, Adu-ți aminte când, din grabă Mi-ai pus inima sub călcâi. Și mi-am călcat-o în picioare Fără să vreau, sau chiar știind, Aflând

RMRamona Maftei
0
0

Stare de nestare

Tăcere! Vreau să mai dorm, să mai pierd incă o clipă instantanee trecută neobservată printre nesfârșitele minute. Poate chiar aș putea să inchid ochiul și să nu mai văd raza de lumina ce-mi

RMRamona Maftei
0
0

Intoarcere la radacini

Cand noaptea se lasa incet peste zi Iar luna dispare de parca n-ar fi Cand totul se stinge si-i liniste-n cer Un inger coboara usor si stingher. Alti ingeri ca

RMRamona Maftei
0
0

Ruga geniului

Nu-mi puneti cununa sau faceti statuie Nu voi ca in lauri sa ard ne-mpacat Ci dati-mi penelul si dreptul de-a scrie, Sunt om ca oricare si-un cuget mi-e dat. Nu voi spune mereu ca sunt

RMRamona Maftei
0
0

Poveste

Ne-am intalnit din intamplare prin lume. Tu erai in cautare,voiai un nou bibelou, eu tocmai imi cumparam o rochie de portelan. Poate din intamplare m-ai transformat in bibeloul tau de

RMRamona Maftei
0
0

Coexistenta

Si alb si negru pe pamant si alb e-n cer si negru-n vant cand negru-i noapte alb e zi cand negru-i moarte alb e-a trai alb e cuvant si negru soapta alb e dorinta negru-soarta alb e

RMRamona Maftei
0
0

Poarta spre nemurire

Inima s-a oprit, obosita... -Ai plecat, inger de huma ? mi-a soptit ea, lacrimand. Dar nu era o intrebare ci amintirea unui sarut uitat de mult, sarutul dintai, adus ofranda zeilor

RMRamona Maftei
0
2

Copacul sufletului meu

Asta-noapte a plouat cu stropi de aur peste inima mea iar acum, pe zorii lumii preacurati, sufletul meu creste ca un copac: pe crengi atarna si el si ea si voi si ei, suparari si

RMRamona Maftei
0
0

Oda Luminii

E toamna.Poate mai adorm. Lumina-i singura mumie imbalsamata uniform in flori mai vechi de iasomie. Ce scorojire, ce desfrunzire, cand pe arborele mort pictat e insusi arborele. Vedeam in cer

RMRamona Maftei
0
0

Sfarsit

Am strigat cu durere catre Cer. Dar stelele nu m-au auzit Pentru ca inchizandu-si ochii nu mai pot asculta soaptele muritorilor. Am strigat spre oameni si am primit acelasi etern si apasator

RMRamona Maftei
0
0

Odiseea unui suflet pierdut

Ma pierd in adancul unui suflet, ma pierd in albul obrazului tau sau... in negrul inimii mele ? As vrea sa pot sa spun dar mi-e atat de greu sa ies din gaoacea mea la lumina, sa intind mana

RMRamona Maftei
0
0

Dualitate

Noi suntem o pereche ca doua sosete. Cand ne tinem de mana petale de lumina ning peste noi acoperindu-ne cu flori. Cand noaptea adanca se lasa usor peste zi noi doi vom dispare in ceata

RMRamona Maftei
0
0

Parfum de toamna

Violetele de gradina nu au miros. Lacramioarele au. Astazi sufletul meu a cunoscut primul corp fara moarte:Intregul. Icoanele toamna Icoanele toamna sunt pictate pe lemn, Soarele-n cer si-n

RMRamona Maftei
0
1

Sfarsit

Apleaca-te peste abisul tau, suflete, priveste:pe strazi trec fecioare albe ale inserarii purtand in maini inima ta vestejita. Dar nu-i nimic. Caci, totusi, ai ales, ai renuntat la

RMRamona Maftei
0
0

Rugaciune

Am vazut, Doamne, in adancul sufletului meu o intrebare: Viata-i un joc ? Si-un joc e totul ? Departe de oras stau ghemuita pe trotuar cu privirea pierduta. Mainele mele, lasate prada

RMRamona Maftei
0
0

Viata la apus

Lumina de aur in vazduh, departe amurgul rostogoleste o roata imensa de nori; nimic sa speri, nimic s-astepti, in fata mea visele-nghetate stau in pozitie de drepti. Ma-nvaluie-o mireasma

RMRamona Maftei
0
0

Natura in schimbare

Era penultima lumii dogoare iar din lacrima mortii o valvataie pe lujer de fum din mare apare. Vedeam parca-n cer o pata de miere si sufletul meu imi parea ca te cere, pierdut in

RMRamona Maftei
0
0

Suflet stingher

Esti stanca fara suflet in lumea de cenusa Sau vis ce sta sa moara-n capcana spre neant. Obscura nesfarsire ti-a frant aripa pura si lumea de nimicuri te-a risipit in vant. Esti cerul far-de

RMRamona Maftei
0
0

Ploaie din Luna

Mi-am agatat sperantele de stele si n-am stiut ca odata cu mine Universul isi va sfarsi ploaia de petale. N-am putut sau n-am vrut sa vad ca intr-o clipa de crunta ratacire te-am pierdut...

RMRamona Maftei
0
0

Trup

Trup obosit de durere deschis ca o carte, trup pierdut pe vecie in intunericul ochilor, trup din care acum dau un O la o parte, trup ca o colivie in care ma zbat ca un pitigoi, trup

RMRamona Maftei
0
0

Pesimism

Un ochi inrourat de-o picatura de apa sfintita, un singur mormant acoperit de tarana maruntita, o pasare-n cer ochita de-un vanator, un om in desert ce striga:\"Eu nu vreau sa mor !\". Toate

RMRamona Maftei
0
0

Instinct pierdut

Am uitat. Am uitat cum sa beau din izvorul luminii, si nu mai pot sa aud cum cad frunzele toamna peste pamantul secat de lacrimile tineretii. Am uitat cum e sa-ti bata vantul in par si sa fii

RMRamona Maftei
0
0

Credinta

Amurg de mai, parfum de flori... Le-am intalnit de-atatea ori Dar n-am crezut ca voi avea Atat de-aproape gura ta. Dar astazi cred. Si n-am sa uit Cand tu mi-ai dat primul sarut Si daca mi-as

RMRamona Maftei
0
1
Toate cele 23 poezii sunt incarcate