Poezie
Trup
1 min lectură·
Mediu
Trup obosit de durere
deschis ca o carte,
trup pierdut pe vecie
in intunericul ochilor,
trup din care acum
dau un O la o parte,
trup ca o colivie
in care ma zbat
ca un pitigoi,
trup innoptand
in vazduhul de cristal.
Cu umbra udat
dintr-o postuma sudoare
Trupul ideal.
003069
0
