Poezie
Antiterestra
1 min lectură·
Mediu
Ha, ha, m-am maritat degeaba:
ma-mbat cu-aceleasi stele,
pe iarba arsa parca
de stropii care-mi cad-
segmente de inele-
si simt scrutandu-mi trupul
pluralitatea lumii...
Camarile mi-s pline
cu esente largi de vis-
invincibilitati!
Copiii mei se-nvart
in jurul axei proprii,
in seri fermecatoare,
jucandu-se de-a timpul,
de-a moartea si de-a viata,
Alba fagaduinta
ca nu ma voi intoarce,
a incuiat o parte
din mine, intr-un OM
003
0
