Poezie
Proces
1 min lectură·
Mediu
copacii fug de mine sau ma-nclin?
dintr-un fruct, vesnicia a luat-o la pas disperata,
juram ca-ndaratul secundei e toamna
si ca, deosebindu-ma de mine o iubeam,
pana cand totul s-a amestecat si-a nins cu caimac
peste ruinele zilelor de buzunar si de suflet...
Copacii fug de mine imunizand caderea
ce vine dupa coltul de cer ce m-a \'necat_
ultima vesnicie-a iesit din ochii tai,
ce verde era calul cu care a plecat!
002082
0