Poezie
Om-i, da
1 min lectură·
Mediu
Cad, mă ridic
Și iar cad, și mă ridic,
Și îmi e foame, și îmi e frig
Și îmi e groază...de nimic
Și nu-mi place al meu destin,
Și mă doare al meu declin,
Mă amăgeste vipera,
Mă încoltește iarnă grea...
O omidă, încet urc,
Tot cobor îmi pare,
drumul strâmt și drept si lin
Al lacrimilor fade
Nu-i nimic să mă întărâte
Prea puțin să-mi pese
Plate\'s toate, monocrome
La ce bun să-mi pese?
M-ai privit si tu, si poate,
Þi-a părut că-ți pasă...
Dar aiurea ți-am mai fost
Și mă pierzi din mreajă.
Și mă vreau poetă acum,
Și mă vreau artistă,
Dar sunt doar o râmă\'n drum
Fara de vre\'o pistă.
012.865
0
