Din crengi îmi fac mâini
pe care nimeni nu le va atinge.
Un ochi în adâncul sufletului
îmi va crește
pentru că lumea de gânduri se umple;
voi fi atotștiutor.
Nu-mi pasă dacă rănesc o stea;
voi
Să fii un fluture,
Ca să ajungi până la o stea,
Să ai aripi,
Ca să poți zbura.
Să-ți lași parfumul,
În palma cuiva,
Să simți mireasma,
Unui crin vara.
Să fii minuscul,
Dar infinitul în
Vreau să-mi rupi o bucată de suflet
Și să o așezi în Rai,
Să văd toți sfinții,
Cum stau în juru-mi alai.
Vreau să mă întreb dacă e primăvară,
Dar nu, nu-i primăvară.
Deși s-aud păsări
M-apleacă cu umbre trecutul trăit de ai mei.
Mă cheamă spre ape amurgul să dorm cufundată în ei.
Mă cheamă spre joc răsăritul și-mi picură sete în vine,
Mă zboară în viață prea-plinul venit de
Lebede pe apă,
Lebede înoată,
Nuferi în apă,
În nuferi apa-noată.
Doar grație pe apă,
Doar grație înoată,
Culori în apă,
În culori apa-noată.
Frumuseți pe apă,
Frumuseți
Dețin un regat de gânduri
Răsfrânte în absoluturi.
Gândesc cu ochii formele
Înaltelor capitole,
În care trupul mi-l împart,
Căci de cuvinte este spart.
Mă descompun în acorduri,
Delicate
Fumez gânduri cu forme,
Desenez în gol fantome,
Iar ochii tăi sunt din scrum,
Păsări de fum ce le sugrum
Cu o țigară.
Sufletu-mi e bântuit,
Din fum uitat alcătuit,
Inspir clipa
R