Cautare

S-au pierdut anii printre suflete si sufletele printre ani, iar cautarea lor nu inceteaza, e o degringolada continua, un amalgam de ochi si glasuri, o incalceala de senimente, o multitudine de inimi batand unele peste altele, intr-un haos de neoprit. Nu-mi mai gasesc nici eu sufletul printre atatea altele si cand gasesc unul liber ma reped la el sa vad daca e al meu. Dar il confund mereu cu altele, nu stiu de ce sufletele seamana atat de mult de la distanta, dar cand te apropii nu mai sunt la fel...Ma zbat si-l caut, ma uit si nu-l vad, il strig si nu-l aud...m-acopera celelalte glasuri si celelalte maini ma dau la o parte...dar il gasesc in sfarsit, il iau, mi-l pun in piept--A! ce bine e asa! Si dintr-o data vad ca am imbatranit...cautarea a durat ani de zile, dar acum vad mai clar...s-a luminat parca un drum la capatul caruia ma striga cineva si cu o putere imensa ma atrage spre el. A! Tu erai? Stii, te-am cautat mereu de la inceputul lumii si parca m-am tot lovit de tine pe aici, dar nu stiam ca esti tu. Ti-aduci aminte cand ne plimbam impreuna prin cer? Nu stiam ca va fi asa greu sa traim. Dar nu-i nimic, mai stam putin si mergem inapoi.