Poezie
Suflet Pierdut
1 min lectură·
Mediu
Îngropat sunt, într-un cimitir de suflete pierdute
Și viața mi s-a scurs odată cu a ta viață
Deși mort acum eu sunt, nu cred că mai rezist
Mi-e frig și somn și sete.Mi-e lene și mi-e greață.
Mă uit în jur, privesc cu drag
Lăcașul meu e rece,
Sicriul meu e bleag.
Grabnic trecu timpul,
Rapid viața se scurse..
Prea mult am suferit
Prea mult mintea-mi se duse..
Gândit-am eu prea mult, prea mult este posibil
Regret acum, regret și ieri, eu nu sunt intangibil
Continuu mă gândesc: al meu timp tot trece,
Lumina încă-i stinsă. Sicriul încă rece.
Hai, tu, Serapis, deschid-al meu sicriu
Hai scoate tot din mine, măcar tot ce e viu
Oasele ușor dezbracă-mi, sărută-le încet și lin
Hainele ușor aruncă-ți si bea, te rog, și niște vin.
002406
0