Poezie
calai ai cenusei storc aripa arsa!
1 min lectură·
Mediu
Ploua si-i fum si mi-e ceata...
Carbuni pe aripi ruginii.
Sunt nori de sticla in nevada,
Calaii lumii sa nu vada,
Culoarea trista din copii.
Bulgari de toamna imi lovesc in Cuvant,
Fluturi se-ascund sub pietre tocite de bruma.
Aripa-mi inclestata, sugruma...
Fulgere negre pe intregul pamant.
Ma-ngenuncheaza-n frig un pom batran,
Sub bratul sau nemuritor si rece.
Ma duc priviri straine-n iad si-n rai,
Iar fulgerul crunt prin palme-mi trece...
Munti de stele ma rapesc, Lumina,
Sub pleoapa lor calda de nai.
Calaii lumii jura-n vid...
Pe soapta mea un pret de vina,
Eclipsa-n pumn sa o inchid!...
Aripa de scum mi-i plina!...
001.209
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- radu simona
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
radu simona. “calai ai cenusei storc aripa arsa!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/radu-simona/poezie/13991350/calai-ai-cenusei-storc-aripa-arsaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.