respiră-mi gândul,
simte-mi chemarea ...
dincolo de zori
o șoaptă se trezește
asculți o rază
ce-mi poartă sărutarea
privești spre vis...
un zâmbet ce te cheamă ..
pe aripi întunecate ...
îmi iau zborul ...
dincolo de melodia ființei
dincolo de timpul regăsirii ...
cutreier speranța
adulmecând o șansă...
mă lupt cu refrenul
ce dezintegrează culoarea
alunecarea unei clipe
in tacerea diminetii
apune trezirea
si-ti risipeste uitarea ...
gandesti un sambure
ce va fi o floare
din taina linistii
revarsand o petala...
te-ngropi in
tremurul unei frunze
ce-ți atinge buza
se împrastie-n speranțe
sufletu-mi complex
devine simplu...
pe marginea vieții
alunec pe raza tinereții
rimele se-alatură
culori din curcubeu
taci timp al simțului
ce mi-ai cuprins suflarea
dincolo de mine
străpuns de tine …
înecat în lumină
ascult refrenul ploii
e dulce somnul vieții
ce îmi atinge visul…
arunc culori pe-o
timpul, rasarit din nimicuri neintelese, se scurge pe buzele rupte din cerul fericirii. Din timpuri stravechi, zamislit din esente ale sufletului, iubirea distruge, rupe zvonul unui gand, arunca o
aripa fluturelui
taie vidul ce-mi desparte fiinta
de suflarea unui gand
acolo unde se-nnoada culoarea…
e timpul ce vine
sunt dincolo acum
calea mi-e lumina
ce-apune spre
umărul gol
alunecă un gând
pe trupu-ți fierbinte
ce-aduce-aminte
de suflarea suavă
a unui înger născut
din lumina ascunsă
de un miez de stea…
străfundul alb
al sufletului negru
cenușa
trei
o zi o dedic
sunetului vioarei,
ce-mi soarbe culoarea
silabei...
o viață suspin
cu șoapte albastre
cuvintele-aleargă
să te prindă-ntr-o silabă ...
o eternitate doresc
să-nlănțui
larma unui suflet
ce se-nchină timpului
adoarme-n pustiul
dezlegat din veacuri
graniță a visului
ce sprijini suflarea ...
chin al speranței
ce întruchipezi valoarea...
scriu un rând
ce
treci prin asfaltul speranței
împrăstiind un zâmbet ...
te arunci în fața visului
ce te trezește ...
bei răcoarea gândului
ce încetinește timpul...
răsari ... un gând ce-apune ...
după mine
e rândul simțirii
fior al amintirii
ce-nlănțuie chemarea ...
după tine
e rostul cuvântului
tresărire a visării
esențele trăirii...
după noi
o șoapta apusă
un surâs uitat de
zbori spre lume ...
gândind la mine
șoaptă a tăcerii
ce spargi eternul
în infernul sortii ...
dincolo de-amintire
e timpul ce dezleagă
suflarea unui vis
ce-ntregește chemarea
unei clipe
trei fire din mine
alunecă spre tine …
rima se destramă
iar lumea … e plină de teamă …
rima a dispărut
odată cu cuvântul
ce-mprăștie … ce risipește
e gândul unui vis … ce-adoarme
treci puntea iluziei spre a-mi împărtăși cunoașterea ... gândurile-mi sunt așternute într-un moment de tăcere .. dincolo de realul în care te-ai rătăcit ... dincolo de căutarea speranței ... într-un
Încrestat în gândire
se află sâmburele adevărului ...
nu-i dincolo de mine
e chiar în tine ...
de l-aș căuta
prin plăceri ascunse
sub un cearșaf ce-acoperă
esența unui nume ...
aș
te asezi in calea timpului incercand sa iti depasesti viata …
te atrage misterul de dincolo de intelegere …
te rupi de lume pentru o clipa de visare in marele univers al sperantei …
te agati de
RM