doar...
respiră-mi gândul, simte-mi chemarea ... dincolo de zori o șoaptă se trezește asculți o rază ce-mi poartă sărutarea privești spre vis... un zâmbet ce te cheamă ..
etern
pe aripi întunecate ... îmi iau zborul ... dincolo de melodia ființei dincolo de timpul regăsirii ... cutreier speranța adulmecând o șansă... mă lupt cu refrenul ce dezintegrează culoarea
ascukta...
alunecarea unei clipe in tacerea diminetii apune trezirea si-ti risipeste uitarea ... gandesti un sambure ce va fi o floare din taina linistii revarsand o petala... te-ngropi in
seara...
tremurul unei frunze ce-ți atinge buza se împrastie-n speranțe sufletu-mi complex devine simplu... pe marginea vieții alunec pe raza tinereții rimele se-alatură culori din curcubeu
idei...
taci timp al simțului ce mi-ai cuprins suflarea dincolo de mine străpuns de tine … înecat în lumină ascult refrenul ploii e dulce somnul vieții ce îmi atinge visul… arunc culori pe-o
puncte...
aripa fluturelui taie vidul ce-mi desparte fiinta de suflarea unui gand acolo unde se-nnoada culoarea… e timpul ce vine sunt dincolo acum calea mi-e lumina ce-apune spre
abis...
umărul gol alunecă un gând pe trupu-ți fierbinte ce-aduce-aminte de suflarea suavă a unui înger născut din lumina ascunsă de un miez de stea… străfundul alb al sufletului negru cenușa
trei
trei o zi o dedic sunetului vioarei, ce-mi soarbe culoarea silabei... o viață suspin cu șoapte albastre cuvintele-aleargă să te prindă-ntr-o silabă ... o eternitate doresc să-nlănțui
vid,..
larma unui suflet ce se-nchină timpului adoarme-n pustiul dezlegat din veacuri graniță a visului ce sprijini suflarea ... chin al speranței ce întruchipezi valoarea... scriu un rând ce
cuvantul
alunec alunecând cad căzând căci simțirea-i o prăpastie a sufletului labirint adunând bucăți de fraze ce-ntregesc … cuvântul
idei...
treci prin asfaltul speranței împrăstiind un zâmbet ... te arunci în fața visului ce te trezește ... bei răcoarea gândului ce încetinește timpul... răsari ... un gând ce-apune ...
amintiri...
după mine e rândul simțirii fior al amintirii ce-nlănțuie chemarea ... după tine e rostul cuvântului tresărire a visării esențele trăirii... după noi o șoapta apusă un surâs uitat de
suflet
spirit ce-mi ești cuvânt risipește tăcerea ce-mpânzește coroana trăirii din palatul suflării… te-ntrebi de ești aievea răspunde-un cântec ce-l fredonezi un vers ce-ți înțelege firea o rimă
zbor
zbori spre lume ... gândind la mine șoaptă a tăcerii ce spargi eternul în infernul sortii ... dincolo de-amintire e timpul ce dezleagă suflarea unui vis ce-ntregește chemarea unei clipe
dincolo de viata
trei fire din mine alunecă spre tine … rima se destramă iar lumea … e plină de teamă … rima a dispărut odată cu cuvântul ce-mprăștie … ce risipește e gândul unui vis … ce-adoarme
...
Încrestat în gândire se află sâmburele adevărului ... nu-i dincolo de mine e chiar în tine ... de l-aș căuta prin plăceri ascunse sub un cearșaf ce-acoperă esența unui nume ... aș
nocturne
te asezi in calea timpului incercand sa iti depasesti viata … te atrage misterul de dincolo de intelegere … te rupi de lume pentru o clipa de visare in marele univers al sperantei … te agati de
