Poezie
Conflictul între generații
1 min lectură·
Mediu
O, tu, stresant moșneag, apatic
Vii tu să-mi ții aici prolog
Când știi c-am sufletul sălbatic,
Iar tu, ai spiritu-n bârlog?
Acum trăiești minuni apuse,
Nu mai privești in viitor,
Tu-mi spui ca Luna nu străluce,
Că viața-I frig, vânt și vifor!
În timpul tău, în viața ta
Ai fost ce pot fi eu acum.
Din glorii vreau gloria mea,
Te ocolesc că-mi stai în drum!
Ai fost tu zmeu cândva, odat’,
Ș-oi fi și eu la vremea mea!
Ai fost și vei mai fi cântat
De cei ca tine, lumea ta!
Și cum m-ai învățat pe mine
Ai învățat la rândul tău…
Prin mine, viața îți învie,
Dar nu sunt la cheremul tău!
Și dacă mai vorbești vreodată,
Mai lasă-te de vechi povești
Cu tine, făt de altădată,
Deschide ochii să privești!
Privește lumea ta de-acum,
Ce-a devenit, ce am făcut!
Tu ai parcurs vicisnic drum,
Acum, mai lasă-mă pe mine!
………………………………
Și, cândva, îmi voi aminti
C-a fost odată un nebun
Ce nu lăsa în pace pe copii
Așa cum fac și eu acum…
024086
0
daca vrei sa respecti rima toata poezia incearca sa dregi penultima strofa.
Oricum e interesant, ai talent si usurinta in minuirea cuvintelor.
Si am citit si proza ta Arou. O poveste frumoasa ,si putina dragoste si putina filosofie,si mai ales ai creat bine atmosfera chiar daca nu se intelege decit voalat nonapartenenta ta la trib.
Continua , esti binecuvintat de verb si ar fi pacat sa irosesti talantul
PS : are vreo \"muza\" poezia , vreun profesor , vreun parinte,ca nu cred ca te-ai suparat asa din senin... ?