Pun paharul jos* , deschid un .doc nou și încep simplu:
“ Iau o foaie, o potrivesc în mașina de scris, învârt de rotiță înspre mine, clinchetul familiar mă liniștește, totul este perfect aliniat.
Întins pe spate, în semiîntuneric, Andrei se apucă să fixeze pânza de praf din colțul camerei. Ca de obicei vodca îi deschise calea către o claritate neobișnuită a simțurilor…
*
