Poezie
O Viata
2 min lectură·
Mediu
O viata
EL se naste ca oricare, aducand cu sine-o raza
Care-n casa parinteasca pe cei mari ii lumineaza.
Creste, creste si se face intelept? ori un nebun?
Suflet viu ori mort ajunge? Diamant sau praf si scrum?
Asta-ncearca sa-nteleaga el, visand al sau trecut,
De-au fost bune, de-au fost rele: toate cate a facut.
Desi tanar, ca si iarna de batran el se simtea,
C-a trait ani multi in lume, parca a trecut un veac...
Ca Atlas lui i se pare ca pe umeri i se pune
O povara uriasa, ca el tine-ntreaga lume...
A luptat oare cu soarta sau cu morile de vant?
Cine poate sa ii spuna: Ai invins!, ori: Esti infrant!?
Cate amintiri desarte! Totu-n van, totu-i nimic!
Timpul isi urmeaza calea, smulgand fire de nisip
Din clepsidra vietii sale, cu pas greu si cadentat;
De trait ar vrea sa vada cat de mult i s-a lasat:
E opaca-acea clepsidra - e zadarnic sa incerci,
Cum zadarnic este totul, de-ar trai in veci de veci...
Ce folos s-alerge-ntruna dupa ce-i rezerva soarta,
Cand la capatul vietii sta si il asteapta moartea?
Ce folos sa se framante? Ce folos sa-si piarda firea?
Nu e oare moartea viata? Nu e oare Izbavirea?...
012711
0
Un text nu spun ușurel, vrei să trasmiți tu ceva, dar n-ai găsit calea cea mai inspirată de a o face.