Poezie
De dragoste
1 min lectură·
Mediu
Ea imi spuse:
Să fii poet e musai beat ori drăgăstos înflăcărat
Eu îi spuse-i:
Nu-i drept! Că poezie frumușeață se poate scrie
și din cap, nu doar din piept!
El îmi spuse:
Te minți flăcău că poezie, ea se scrie din vâne pline de iubire
Și două inimi de-ai în piept odată în foaie tu zvâcnești cuvintărie!
Iar eu stătui pe piatră seacă și mă mirai
de o capră beată și mă gândii
Ea, oare, capra, acuma chiar clocește o stampă?
Și iar în hop pe vârf de munte
să-și scrie ea haiku nipon…
Și dacă behăie săraca,
Acuma vede ghionoaia și chiar își fată epigon?
O fi dreptate în spusa ei, așa o fi noi beți suntem
Dar beți de ce licori necurse?
Dar beți de ce iubiri nescrise?
Da, așa e drept, că doar beat să poți a scrie în clar că în alte bolți deschise
Viezurele-i vultur rar cu stern întors
De und de soare colțuros, ce-l sfârtecă cu ghiara crudă
Ce-mi taie în ochi un orizont meschin, uituc, chiaun și berc…
de târâtoare cocoșată și beat odată
Acum eu treaz și-mărmurit, mărunt, meschin…
și-ndrăgostit!
001.033
0