Poezie
Fluture de noapte
1 min lectură·
Mediu
Mă descompun în noaptea ce vibrează
Și mă adun la loc în răsărit.
Mă sting sub picuri reci ce incantează
Versuri din cântul tău morbid.
Mă strâng, fărâmă cu fărâmă,
Să redevin ce-am fost cândva.
Dar aripile tale mă sfărâmă,
Mă-nchizi în tine făr-a observa.
Mă zbuciumă frumosu-ți chip de gheață,
Întipărind în mintea-mi amintiri.
Am fost, mai ieri, un fluture în ceață,
Azi eu trăiesc din umbrele-ți simțiri.
Nu-mi șterge încă ultima culoare,
Mai lasă-mă să strălucesc-un pic.
Căci de m-atingi cu mâna, moare,
Din fluture, eu redevin nimic.
00569
0
