Ca o furtună ți-e dragostea
Când în brațele-ți vânjoase
Cu putere mă zdrobești.
Ca un tunet îți e glasul
Când șoptindu-mi tu îmi spui
Cât de tare mă iubești.
Ochii-ți fulgere
Cu ochii goi ma uit la cer.
Stelele lucesc si-n
explozia lor
nu licareste
nicio raza de speranta.
Luna s-a patat de sange.
Sta sfidatoare cu arma
la vedere si
n-o inchide nimeni.
Carul si-a
Ma-ndrept cu pasi domoli spre-o negura orbitoare.
Ce fina-i moartea inimii infipta-n spini de durere...
Parfumul unui trandafir ma tintuieste-n drum.
Sa ma intorc sau sa mai plec?
Senina balta
Am prins-o
și degrabă am închis-o.
Ne-am luptat,
deși chiar mi s-a predat.
E doar a mea,
acum mi se pare-așa aievea.
E închisă-mi
în inimă cu-o cheie de patimi.
A ta a fost,
prizonieră
Cu fruntea-mi plină de gânduri,
Inima-mi plină de dor,
M-avânt în lume prin friguri
Să te caut de zor.
Sau poate că te-am găsit demult,
Dar tu nu cred că vezi.
Te-neci în orgoliul cel
Cuprinsă de-ntuneric
stau singură in așteptare -
și aștept...
Aștept un gând s-ajungă -
s-ajungă un gând de-al tău
la mine...
Aș vrea să fii acum cu mine -
să fii pe veci cu
O umbră se așterne pe perete.
E-naltă,zveltă,dezvăluie o siluetă
ce mi se pare foarte cunoscută.
Cu mișcări așa de sibiline
se apropie ușor,mă cuprinde-ncet
de umeri și mă strânge calm la
Tu,dulce rază de lumină,
suavo,
vin\' de mi te-așează peste pleoape.
Nu te teme,tu,rază pură,
cristalino,
trezește-mă încet și nu mă orbi.
Așterne-mi sărutarea lui
dulce,
trimisă prin
Ai pribegit poate destul,
copil al rătăcirii,
drumuri multe-ai străbătut,
dar ți-ai amintit de mine,
motivul bucuriei.
Și te-ai întors crezând
că al meu suflet
te va mai putea ierta
Trecut-au repede zilele
În care nu ai fost cu mine.
Trecut-au repede nopțile
În care mă gândeam la tine.
Trecut-au repede serile
Reci când adânc eu suspinam.
Trecut-au repede
