Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Ghicitoare

Iepure-n umbră, sau umbră-n iepure?

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Personala

am lacrimi în palme și-n ele o-ntrebare: cine sunt oare?

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Vreme-n valuri

Cad clipe de vremuri peste valuri, noi adunând scoici pe maluri. 27.07.2011

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Vreme

Din degetele mele fulgi de nea cad, spre podea, așternându-se într-o tainică tăcere, de vreme.

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Licurici pe scăpărici

Dacă aș fi fost licurici, după ce aș fi murit, tu m-ai fi dat pe scăpărici!

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Lumea

E strâmbă lumea, în oglindă, privindu-mă!

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Înger

În umbra sufletului meu s-a ascuns un înger și e trist. 11 Iunie 2007

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
1

Altcineva

În hainele mele locuiește altcineva! Am pus toate amintirile într-o cutie, i-am dat foc, iar apoi am reușit să zâmbesc. 28 Iunie 2007

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Imagine

Din camera goală am alungat și gândurile. Am rămas eu și timpul plimbându-mi-se prin palmele întinse. Cu obrazul lipit de podea privesc în colțul camerei... îl șterg strivindu-l în pleoape.

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Iluzie

În iluzia mea, eu îngrop iluzii.

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
1

Răsăritul

Pe ulița mea soarele răsare în fiecare zi, căci eu îi dau deșteptarea, iar atunci când nu a răsărit e numai vina mea, căci eu nu l-am trezit!

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
1

Azi

Am fost învâțați să sperăm că mâine va fi mai bine. Dar de ce să alergăm după un mâine, când avem un astăzi? Astfel, viața nu devine un mâine pierdut azi și azi un vis ce nu poate fi atins? Tu ce

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Definiții

Forțare A forța ceva, e ca și cum i-ai pune șoarecelui pisica în gură. Încăpățânare Refuzul unui melc ce urcă pe o stâncă, De a se opri o clipă spre a se gândi, Că și acolo sus,

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Dezamăgire

Mă uit la ei cum se târăsc ca melcii, Crezând că viața ei o au în mână Și nu-ndrăznesc a se uita în urmă, Căci știu și ei că-n spate au o minciună.

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
3

Eu-Tu

Cine sunt? Nu vreau să fiu viermele de pământ Ce sapă lemnul putred spunând că muncește! Nu vreau să fiu pana de cioară Lăudându-și corbul ce-o poartă! Vreau să fiu eu, să știu cine

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Și totuși credem

Credem că ne iubim, când de fapt ne amăgim. Credem că posedăm ceva, când de fapt nu știm cine suntem. Credem că știm unde vom ajunge, când de fapt pășim pe iluzii. Și totuși credem...

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
1

Supunere

Supusul, credea că nu va fi supus, fugind de tot ce l-ar supune, supusul sieși s-a supus.

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Lumea-i doi și doi e unu

Cum în negru este alb, în care și negru este, În lumină-i întuneric, în care lumină este. Și azi nu înțelegem, fiindcă nu vedem, Lemnul negru, omida albă, pământul negru, lemnul alb.

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
2

Moartea

Un somn tăcut pe funduri de ape, Un glas dezinvolt ce coboară ușor Și aduce cu el minunea vieții, Și le dă celor ce dorm sufletul greu.

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Toate - Una

Multe sunt toate, Toate sunt una, Una sunt eu, Multe rămân toate.

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Timpul

Sunt scârțâituri de vechi scaune, Care ascund praful unor mai vechi ani, În care tâmplarul nu era om Și nici lemnul nu era pom. Anii sunt solzii unui pește bătrân dintr-un pârâu ce încă mai

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Imagini

Un ac ce coase o plagă supurândă, O feșă de tifon ce vine să o șteargă, O mână disperată ce nu știe ce să facă, Un ochi calm știind ce mâna tot încearcă. Un strop de ploaie ce lovește o

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Primăvara

Să vezi surâsul primăverii în roua dimineții, răsărit de soare, petale de flori de cireș și cântec de privighetoare, ascuns într-o poiană lângă un izvor din care se adapă suav un căprior.

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Gânduri

Mintea nu poate săpa mai mult decât este îndreptățită să o facă. Dincolo de ea, ea nu poate păși. Negarea înseamnă hrănirea minții ce mereu este înfometată. O vulpe ce nu poate fi păcălită cu

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Eternitate

Nu există om în a cărui ușă iubirea să nu bată în fiecare zi. În schimb există oameni ce refuză zilnic să deschidă ușa iubirii! Și oricât de mult la ușă ar fi ținută, ea zilnic bate.

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
2

Ce-i iubirea?

Iubirea este tăcerea pădurii în miez de noapte, Sau zâmbetul copilului în plină zi, cu soare!

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
0

Dorință

Să fim sunetul smuls de un arcuș din două corzi ale unei viori și să nu ne întrebăm niciodată a cui este mâna ce-l poartă.

@popescu-balaban-stefanPopescu Balaban Ștefan
0
1
Toate cele 27 jurnale sunt incarcate