Sfarsit...
Speranțe ce se nasc și mor in daruire... speranțe ce aduc necaz sau fericire.. Iluzii ce se-agata de crude realitati, sfarșindu-ma acum ca și în alte dați! De ce să-ți cer acum
Puterea mainii drepte...
Când soarele răsare pe lacrima visării, Iar trupul meu vibrează simțind a ta suflare, Un orizont întins mi-arată flama lui, Făcându-mă să văd cât te iubesc de tare! Când sângele în vine
Dor de nestiut...
Cu zâmbete hoinare și gesturi cam flămânde, cu sufletul stâlcit între amintiri mărunte, cu dor de neștiut pe aripi de visare, cu-un gând pripășit adunat în nepăsare... așa te-am întâlnit...Și tot
Parte din mine
Cu aripi de lumină și dâre de tristeți, te strig a mia oară să vii să-mi dai povețe! Cu suflet de copil și lacrimi de icoană, te chem să fi cu mine,doar să te simt în preajmă... Și cât aș vrea
Pentru tine...
Când sufletu-ți geme schingiuit în așeptarea vre-unui leac, când lacrimi fierbinți,șiroaie pe obraz iți cad, când ști că nu mai ai nici o scăpare, durerea te-nhață,te sfâșie,te-ndoaie,; adu-ți
Radacini
Sunt suflet,sunt lumină,sunt floare de grădină... Dogoarea mă încarcă,lumina-i aspră parcă! Și trage draperia,căci mă usuc,mă sting! Ia-mă-n sufletul tău să vezi cum te aprind! Udă-mă zi de zi cu
Calea dintre noi...
Sfaramat e podul dintre două lumi: lumea ta și-a mea,parcă-am fi nebuni! Nu știam că dragostea poate fi malefică, atunci când răsare din tine. Nu credeam că gândurile-ți toate, se-ncunună azi în
Iubirii...
Și cine a plans mai mult,sau cine a suferit când inima-mi în tine temeinic am zidit? Când fără să te cer destinul mi te-a dat și fără să mă-ntrebe încet ne-a-ndepărtat? Și care inima-i acum mai
Astazi
Astăzi mi-a răsărit un trandafir din suflet. Tot azi un gând poznaș mi-a daruit un zâmbet. Și soarele in zare ce frumos stralucește, și peste mine cade și parcă mă topește... Astăzi ieri nu mai e
