Poezie
Orb in inima copacilor
1 min lectură·
Mediu
Cand lumina se revarsa din mine
ca un râu de munte desțelenit de rană,
te-am vazut,
imi legai cararile mintii in contururi ciudate,
bateai aerul cu aripile-ti impreunate,
\"de cand rugaciunea mai reprezinta atingere pentru tine?\"
te-am vazut
cazand cu braul despicat de atata beție,
ravasindu-mi gândurile, împreunându-te cu ele
in cele mai ascunse forme,
ah, te-am vazut
si ochii mei pulsau
pe cimentul gaurilor tale oarbe,
si pulpele mele urcau
piatra umerilor tai sacrificati,
si zambetul meu se zdrobea
pe albeața coarnelor tale răsfrânte,
ah,
unde voi mai intalni eu, pasari aprinse in copaci,
flori impregnante in umbre miscatoare,
unde voi mai intalni eu, râsul tau rostogolindu-se
de-a lungul memoriei,
de-a latul urechii,
din inaltul turnurilor ce ne adapostesc
iubirea,
te-am vazut cazand
dintre ferestrele mele, rasucite si fara culoare,
dintre serpii ce-mi inconjoara gleznele vibrand,
inspre apa,
si fara zgomot, si fara urme de pleoscaiala,
te-ai scufundat in sangele venelor mele deschise,
cand lumina imi parasea trupul
precum un fluviu reintors in padure,
te-am vazut
la marginea mintii mele,
oblojindu-mi ranile.
056.471
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Pop Serban Rares
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 173
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Pop Serban Rares. “Orb in inima copacilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pop-serban-rares/poezie/50594/orb-in-inima-copacilorComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ECDistincție acordată
Prospețimea stilului îmbrăcând veșmintele unei originalități de care era nevoie pe poezie.ro îmi apare ca fiind trăsătura principală a textului tău.
Lumina care se descătușează prin rănile \"muntelui\", zborul cu aripile strânse al rugăciunii ce ...atinge,amintirea râsului EI rostogolindu-se în cascade \"de-a lungul memoriei\", tu copacul cu rădăcini ce vibrează sub atingerea șerpuitorilor solzi (ai ispitei?!)și lumina care tot părăsea de zor trupul copacului tău și...și poate mai presus de orice, scufundarea EI în vinele tale deschise atât de firească, fără de pleoscăială...
Măi poete, iată numai câteva clișee ce mi-au străfulgerat sufletul unei dimineți de septembrie aceste superbe versuri ale tale!
Mă bucur că am fost inspirat să te citesc.
Ai toată admirația mea...
Lumina care se descătușează prin rănile \"muntelui\", zborul cu aripile strânse al rugăciunii ce ...atinge,amintirea râsului EI rostogolindu-se în cascade \"de-a lungul memoriei\", tu copacul cu rădăcini ce vibrează sub atingerea șerpuitorilor solzi (ai ispitei?!)și lumina care tot părăsea de zor trupul copacului tău și...și poate mai presus de orice, scufundarea EI în vinele tale deschise atât de firească, fără de pleoscăială...
Măi poete, iată numai câteva clișee ce mi-au străfulgerat sufletul unei dimineți de septembrie aceste superbe versuri ale tale!
Mă bucur că am fost inspirat să te citesc.
Ai toată admirația mea...
0
PR
va multumesc tutror si in special silviei pentru cuvintele si pentru atitudinea de \"suporter\". imi pare rau ca nu am apucat inca sa reactivez mai frecvent pe poezie, asa cum o faceam mai demult, dar dupa o lunga absentza cuvintele voastre ma bucura. si voi relua munca pe poezie.ro cu mai mult drag.
multumesc mult!
multumesc mult!
0
ERamintiri ale unor trairi sufletesti (de demult?), straluminari ale sperantei, himere, toate se amesteca intr-un vartej si, incetul cu incetul, se linistesc si se randuiesc.
am indraznit sa-ti umblu prin poezii. n-am reusit sa citesc tot, m-am oprit sa comentez putin la asta...mi-a placut
am indraznit sa-ti umblu prin poezii. n-am reusit sa citesc tot, m-am oprit sa comentez putin la asta...mi-a placut
0
(Fii atent la diacritice, ti-au scapat multe!)