Poezie
clipire de vis
1 min lectură·
Mediu
sărut ca o flacără întoarsă în sine
argint dezvelit din magia visării
tu mă privești
mă-nțelegi când m-atingi
cu toate valurile întinse
mă acoperi cu nuferi și spini
dar senină îmi spui te iubesc
precum clipa când plânge
peste toate se-așează inima
templul iertării închis în cușca cu dor
ne uimește ne cheamă
martori să fim alintării regale
bem din cupa adâncă
în care soarele și-a stins
iubirea pentru un fluture
mă mângâi mă-neci în dorințe
armatele serafim
descălecate din eros pulsând
îmi cutremură gestul de-a fi
o clipire de vis
pe geana extazului tău
ce mirare!
adorm învelit în furtună
liniște mov balansând
clipire de vis
vieții pe rază de lună
023980
0
templu iertării închis în cușca cu dor\"
Un poem plăcut din care se pot învăța definițiile adevăratului Om. Viața, în sine, e ca o trecere oarbă acoperită \"cu nuferi și spini\"
Trecerea peste pagina dumneavoastră mi-a fost (și-mi este) benefică.
Cu mulțumiri și sinceritate,
Teodor Dume