Iarna, ca o împăcare
Iarna, ca o împăcare A venit iarna ca o răzbunare Și crunte, din îndepărtate stepe, Zăpezile, ca hoardele barbare Au tăbărât în valuri reci, sirepe Iar fulgii, ca săgeți dezlănțuite
Amintire cu bunica
La început a fost un punct Apoi a fost o explozie Urmată de o dilatare Care încă mai continuă și astăzi Iar expandarea asta e peste tot Măsurabilă științific! Bineînțeles, după cum
Regret
Învrājmāșit în aspre vizuini Din umbre de cazarme solitare Ies, uneori, să mai șutez ciulini Și să ordon zădărnicii amare Tu mi-ai aprins luminile cu iriși, Îmi colorezi nisipul în
La agățat în ape repezi
Văzând la alții păstrăviorii Sau cum şi-au etalat bibanul Parcă m-au năpădit fiorii Să fac şi eu pe barosanul Ginesc un loc, lansez macroul În apa ce se repezeşte Şi-ncrezător ca
Ștefan către Daniil Sihastrul
Ajuns pe-o vale, pe un râu în spume Așa cum scris-a pana de poiet Bătrânul Ștefan glăsui încet Către sihastrul ce-a fugit de lume -Ce faceți voi pe râuri și băltoace? E liniște ca-n
Viața ca un film
Că-i destin sau întâmplare Iaca, dintr-un boț de humă Și din dragoste de mumă Te ridici cumva sub soare În spate c-un ghiozdănel Dai să urci pe o cărare Pleci în lumea asta mare Mai
Sunt vocea cauzelor pierdute
Ambiții, aroganțe slute, M-așteaptă să le cuceresc Înțepenite ca-n redute Și parcă-i tot ce îmi doresc Când orizontul e subțire Iar mă visez mergând pe ape Ce grosolană nesimțire! Mă
Așteptând-o pe mama la aeroport
De unde vii sunt dalbe mănăstiri Și dealuri pline cu măceși, cu muri Iar în adânc, sub pașnice zidiri, Sunt metri cubi de oase și armuri La ochii tăi visez și iar suspin... Că poate n-ai spus
Aventura unui pescar
Când soața a aflat, seara, la cină, Că plec la mare și dorm în mașină Mi-a dat un apropo (deloc subtil): "50 de ani... și minte de copil!" Dar marea m-a primit, înfiorată, De parcă ne-am iubit
Final de martie
Final de martie... şi un gând răzleț Când urma iernii se topeşte, fadă, Când soarele, mai viu, mai îndrăzneț, Stoarce de vlagă ultima zăpadă E vremea altui val de tinerețe Şi-a altor vise,
Depresie de toamnă
Șiroaie sure varsă hidoasele garguie Torentele cu ură se scurg înspre canale In crâșma-n care noaptea ca un păianjen suie Monotonia-i spartă de tuse infernale Prin geamuri asudate, la orele
Spleen de toamnă
E toamnă și duhnește a borhot. Eu sunt al verii ultimul zelot Când melci otrăvitori îmi urcă-n vene Din igrasia tristelor taverne Când turmentați de-atâtea festivaluri Toți enoriașii jinduiesc
Poate că
Poate că e vara Care iarăşi vrea să ardă Poate că e noaptea Care mă orbeşte cu stele Poate că e furtuna Trecută, cu tunete amuțite Dar privirea mea nu te mai cheamă Dar atingerea mea nu te
Noaptea Învierii
Spre ceata guralivă ce-i umple trotuarul Nerăbdătoare să înceapă ghiftuiala Prin boxe gata-i să împărtășească harul Scăldată-n electricitate, catedrala. Momentul e prielnic de poze și filmări
Primăvara în grădină
A înflorit cireșul Iubito-i primăvară! Iar iarna-și trage leșul Ca un marfar prin gară Fluierături de grauri M-au năpădit în zori Gonind peste coclauri Înfrigurate ciori Doar brumele din
Trezirea din lâncezeală
M-am sfoiegit, iubito Pe posturi, prin jurnale Politica-mi provoacă False dureri anale Abcese de inflație Mă faultează-n bursă Puterea de creație Din portofel mi-e scursă Îngălbenit în
Primăvara din toamnă
Peste frunze veştejite Nu călca aşa bățos! Lujeri tandri cresc mai jos Plini de vise preamărite... "Tinerețea-i o trufie!" Îmi spunea un om sfătos Însă eu, fals respectuos, I-am zâmbit la
De 8 Martie
Haihui şi gri, ca într-o tristă gară Prin serile pestrițe cameleon Alung, între crepusculi de neon, Atacul amintirilor-povară... Şi tacticos, ca flori de-odinioară Ce tăinuiesc în bulbi miresme
Invaziile de căprioare
Privesc Din perspectivele albite Penúria de verde şi de soare. Aştept Cu fricile cuminți chitite Invaziile de căprioare. Presimt Veni-vor cârduri infinite Dinspre pădurile ciuntite În
Pe malul holdelor de Poezie
Cât de mănoase-s holdele aceste! Venit-am de departe să le-admir Şi atingându-mi fruntea, ca un mir Mă podidesc, cuminți, vise oneste. Dar cine scurmă-n zările celeste? Eu rugămințile fierbinți
Am un butoi de moare
Am un butoi de moare Pentru spițerii care Cu ochii în contoare Rețete scriu precare Și cu creionul chimic Bifează semnul cinic Salive-n salutare Pe-avânturi culinare Le-aș da niște răcoare
Poetul subacvatic
"Frunzuliță măr tomnatic Sunt poietul subacvatic Cu-ndrăznelă de scafandru Cercetez coralii, tandru Și-alintând peștii vioi Mă gândesc mereu la voi… Ce meleaguri minunate! Le-oi picta în
Iarăşi vine primăvara!
Iarăşi ai venit, mă? m-am răstit la firul de iarbă… Păi, cum să nu vin?! mi-a răspuns naiv, dacă stropul meu de rouă e în colțul ochiului tău...
Amice, dă-o dracu' de carieră !
Amice, las-o dracu' de carieră! Te-aştept în birtul plin de dezertați Neterminate căi ferate speră Că visătorii lor n-au fost uitați. Acari în uniforme măsluite Nedumeriți or sta să îşi
Geometrie în crâșmă
La întâmplare-n calendar Bântuit iar de himere Văd prin sticla mea de bere Cercuri multe cum apar Și se leagă și dispar Într-o luptă efemeră Fermentări de dulce-amar Te-ostoiesc sau te
Puşculița cu poezii
A fost o vreme când se-obişnuia Un cont la bancă să i se deschidă Unui copil, cadou de ziua sa, La bunăstare prima cărămidă. Astăzi, departe de-a mai fi băiet, De ziua mea deschid pe
