Poezie
Iubire interstelară
1 min lectură·
Mediu
Copilo, prea mult ne-am iubit pe pământ,
e timpul de-acum să zburăm către stele,
să fii eroina mirărilor mele
în spațiul cerului rece și sfânt…
Zburând pe deasupra pământeștilor zări –
două păsări cuprinse de un dor necuprins –
vom atinge nisipul niciodată atins
dintr-o lume lipsită de-mpărați și de țări…
Din raze vom face colibă și pat
și flori de scântei ne vor crește-n grădină
și-astfel o vom duce mai mulți ani-lumină
ascunși într-un vis ca-ntr-un singur oftat.
Iar serile când pe Calea Lactee
vom merge în doi la o scurtă plimbare
îndelung vom privi Pământul pe care
ai fi fost ca și toate celelalte – femeie…
Copilo, prea mult ne-am iubit pe sub cer,
ca doi oameni de carne cu poftele vii…
haide, cât se mai poate, cât mai suntem copii
să zburăm către clipele care nu pier…
001.322
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petru Botezatu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Petru Botezatu. “Iubire interstelară.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-botezatu/poezie/1813578/iubire-interstelaraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.