Poezie
Eu
2 min lectură·
Mediu
Liber, pustiu și chiar, tăcut,
Nu e ceea, ce eu am vrut,
Visător sunt și voi fi mereu,
Urât sau frumos, ăsta sunt EU.
Copil cu suflet pierdut printre vise,
Frumoase plăcute și..., nepermise,
Cu un \"dacă\", înainte de toate,
\"Poți să iubești, dacă se poate.
Zâmbetul mi-e fără nume,
Gândul mi-e la întreaga lume,
Inima, mi-e îndurerată,
Dragostea, de mult plecată.
Sufletul mi-e drag și mie,
Aripa de sub scrumbie,
Care e problema mea?
Oare, voi putea afla?
Voi cunoaște eu vreodată
Fericirea mea cea toată ?
Oare mă voi supăra pe mine
Și voi spune că nu-i bine ?
O tu rază de lumină,
Viața mea de griji e plină,
O tu soare și emblemă,
Sunt eu mica mea problemă.
O tu mare Dumnezeu,
Sunt pe bune, dar sunt eu ?
O Tu Zeu al vieții mele,
Sunt pe lume doar probleme ?
Doar o limbă, doar un grai,
Un singur nume o să ai,
Cum permiți să se întâmple,
Paharul, de venin să umple.
N-am să înțeleg cum poate,
Durerea pe noi să ne îngroape,
Nu pot să-mi explic așa ceva,
Viața, oare, e mereu așa ?
Spun acum că-mi este greu,
Să suport, să fiu eu,
Dar o fac de dragul cui ?
Doar de-al meu și-al nimănui!
024
0
LG