Poezie
Selas Hamartia
1 min lectură·
Mediu
Ea veșnic stă supusă-n fața lumii,
Tristă, săracă, fără un cuvânt,
E singură și-au blestemat-o sorții
Să n-o atingă nici un vânt.
Frumoasa-i veșnic ancorată,
O-mbie numai praf de stele.
Ea pururea e adorată
De ochi, de minți, de iele.
Cea tragic părăsită-n loc
Ce muritorii doar visează
Ne protejează de-acel foc
Ce-o arde. Si radiaza.
Ea naște valuri înspumate
Și ne îneacă bărci la mal,
Stârnește vânturi supărate
Cu-n iz ironic și regal.
Transformă stări, viziuni,
Subtil, savant, cert și total,
Ne vrea cobai mici, ignoranți,
Păcătuind pedant, un avatar.
002569
0