Drumul spre Vâlcea
Și iar plec spre casă părăsesc Ardealul zi ploioasă dar optimista femei triste și curioase doctori cu joc de mână le taie cancerul leagă tendoane conduc mașini după
Agonia?!?
Mă cuprinde un sentiment greu nepăsare mizericordie am în suflet vreau să plec să mă pierd dacă nu să simt că trăiesc Exist în coridoare adânci ale sufletului meu corpul e
Doar noi două
E târziu pentru restul lumii; pentru mine e doar ora 02:00. Înainte să-nchid ochii rememorez ziua ce a trecut. Nu mai pot schimba nimic, dar pot surprinde lucrurile dintr-un alt unghi. Toată
Alesia
Chip de pluș Cu suflet fragil de păpușă Ne-nghiți pe toți În ochii tăi întrebători Te-alint cu tuș Ființă caldă, jucăușă, Tu vrei și poți Să ne lași mici și muți.
