Poezie
Ispita uitarii
1 min lectură·
Mediu
As fi vrut noapte sa prind ale tale soapte,
In zbor sa ma inalt pe tainicile trepte,
Sa stiu al tau val ce chip ia sa caute?
Inimi pierdute-n voie printre vise desarte.
Mici semne de niciunde.Din realitati pare sa se adune.
Sunete rascolite,menite sa ne inspaimante,
Repet ale tale vorbe de vreme petrecute.
Imbatranita mai ramane o clipa sa ma asculte.
Instrainat mi-e glasul, dar parca cunoscut,
De ochii tai doar, ce prin abis l-ai pierdut.
Curand credinta cea veche de timp pironita
Se va preschimba intr-o clipa nemarginita.
Uitarea a-si sorbi-o din pocalul amintirii,
Reminescenta a vietii din ape tulburi faurita.
Pacat de ale tale aprigi sentimente,
Din orice a-i face orice ma lasa rece.
001.126
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petrescu A. Ciprian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Petrescu A. Ciprian. “Ispita uitarii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petrescu-a-ciprian/poezie/13969605/ispita-uitariiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.