Poezie

Fericirea mea

1 min lectură·26 martie 2013

Mediu

La o oră când mintea-mi fuge la tine,

Mi-ar plăcea să știu că și tu te gândești la mine.

Un timp zburător m-apucă-n noaptea târzie,

Un poem colosal mintea-mi îți scrie.

Sunt posedat de ființa ta dragă,

Vorbesc în iluzii, te văd în fantasme,

Sunt fericit, frică nu mi-e de nicio singură spadă.

Nici gând n-aveam de-al tău surâs,

Nici vis de-a ta ființă,

Acum din plâns eu dau în râs,

Mă bucur de-a mea sentință.

A mea sentință ești chiar tu,

Ce inima-mi blesteamă,

Să-ți iubesc mult sufletul,

Și ochi-ți făr' de teamă.

Iubesc puternic tot ce ești,

Și ce vei fi vreodată,

Iubesc puternic ce gândești,

Ești cea mai minunată.

În zbor în clipe și în timp,

Simțind voința eului,

Iubesc, declar puternic și gândesc,

Că fericirea mea ești tu.

001.265

Petre Sorin. “Fericirea mea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petre-sorin-0038559/poezie/14026736/fericirea-mea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.