Poezie

Te aștept...

2 min lectură·8 martie 2014

Mediu

Ce zile triste fără scop m-așteaptă ca eu să le socot

Minutele ce trag de mine, iar lipsa ta eu o invoc.

Ce triste zile eu trăiesc, simțind durere adâncă,

Privind în suflet ce lipsește, a ta poruncă.

Sunt zile triste. Îți simt cum palid îți e zâmbetul,

O simți și tu, o simt și eu….spunea poetul.

În fiecare dimineață, trezirea-i surdă,

Căci nu te-aud pe nicăieri. Și lumea-i mută…

Și ai plecat și n-ai plecat din sufletu-mi pierdut,

De lipsa ta, de-a ta prezență în lumea surdă.

Și strig, și zbier la cer, și-i cer cui mă închin,

Să vii, să te întorci l-al meu dor meschin.

Hai vino! Să trăim ce am simțit odată…

Hai vino-n pracul nostru trist de lipsa noastră.

Ne duce dorul tu să știi, și băncile îl simte,

Copacii triști nu regăsesc deloc acum iubire.

Aleile nu simt acum nimic, ne-așteaptă să pășim,

Așteaptă umbra noastră, îmbrățișați să fim.

Ne-așteaptă să fim ca la-nceput, margând cu mâinile într-una,

Furându-ne priviri cochete, și câte-un sărut timid.

Mai ții tu minte acele clipe? Mai ții tu minte așa ceva?

Al nostru era parcul precum și banca aceea.

Ne-a cunoscut și vântul și podul minunat,

Ce ne-nălța iubirea, mereu îmbrățișați.

Și lipsa-ți simt mai rău ca niciodată,

Și dor îmi e de tine și de-a ta privire,

De-al tău surâs, de-al tău cuvânt,

Și mai rău de-a ta fire.

Voi fi aici, acolo, mereu la tine-n suflet,

Să știi să vii la mine , să îmi trimiți un zâmbet,

Te-aștept întotdeauna, în locul neuitat,

Iubindu-te profund, te-aștept pe bancă-n parc.

00936

Petre Sorin. “Te aștept....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petre-sorin-0038559/poezie/14045686/te-astept

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.