Poezie
Între spital și clisă
1 min lectură·
Mediu
mă auzi cum țipă în mine bezmetic noaptea
și boala și moartea cu părere de rău
cum mi se rupe în fâșii carnea peste măsură
și cum oasele se sparg ca lovite de fulger
nu-i așa că deja nu mă mai placi
îți este milă uneori și plângi întristată
strâng pumnii până când țâșnește sângele
prin unghii în mine deja se aud
ca niște bătăi de tobă încrâncenările
trădările orele lungi ca niște pumnale de sticlă
amintirile cu noi dispar și nu înțelegem de ce
deși îmi amintesc fiecare centimetru din tine
sunt un spațiu gol și dureros
unde plouă tot timpul și sunetul ploii
lovește în timpane surd cu ură și silă
singur în dormitorul capcană cu perdele roz
sting lumina și privesc peretele mov unde
contra cost - o cinzeacă de sânge - pot să privesc
amintirile ascunse de tine
sub rimelul gros și sub sprâncene
apoi privesc în oglindă până când se deformează
se răsucește în ea și se sparge
dintre cioburile sângerânde apari blondă și goală pușcă
025.246
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- petre ioan cretu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 171
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
petre ioan cretu. “Între spital și clisă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petre-ioan-cretu-0030869/poezie/14088438/intre-spital-si-clisaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AUNu știu cât din versurile Dvs sunt realitate sau fabulație dar mie îmi transmit emoție, emaptia, suferința. Sunetm destui pe-aici care spunem lurcurilor pe nume în ideea de a impresiona, de-a atrage atenția, simpatia, nu spun mila, deși ne aflăm pe tărâmul metaforei, personificării, alegoriei etc. Dvs. reușiți poetic: / o cinzeacă de sânge/. Vă citesc de mult și apreciez tensiunea constanta, fie spital sau câmpia cu toate vietățile ei, rămânem aceiași supuși ispitelor, păcatelor, slăbiciunilor...
0
“Țipă în tine bezmetic noaptea”, înspăimântată de vizita intempestivă a “bolii”, care nu-și uită niciodată bolnavii, căci “boala” se simte cel mai bine “în spital”, printre oamenii răvășiți.